Românii din Diaspora și dreptul la acte de identitate: o problemă ignorată?
Guvernul României a adoptat recent o Ordonanță de Urgență care permite cetățenilor români cu domiciliul în state membre ale Uniunii Europene să obțină cărți electronice de identitate. Acest document ar urma să aibă valoare de document de călătorie, o soluție aparent promițătoare pentru comunitățile din Diaspora. Totuși, detaliile implementării ridică semne de întrebare.
Deși măsura vine după ani de presiuni din partea USR, care a depus multiple propuneri legislative pe această temă, ordonanța nu include termene clare pentru emiterea documentelor. Astfel, românii din străinătate riscă să rămână fără acte până în 2031, termenul impus de Uniunea Europeană pentru implementarea noilor cărți de identitate. Lipsa unui calendar precis face ca această inițiativă să fie percepută mai degrabă ca o promisiune vagă decât ca o soluție concretă.
Inițiativele USR și reacțiile Guvernului
În ultimii ani, parlamentarii USR au depus cinci proiecte legislative menite să elimine discriminarea cetățenilor români din Diaspora. Aceste propuneri vizau emiterea imediată a unor cărți de identitate simple, cu menționarea țării de domiciliu, urmând ca ulterior să fie implementate cărțile electronice. Cu toate acestea, Guvernul și majoritatea parlamentară PSD-PNL au respins aceste inițiative, susținând că problema va fi rezolvată prin ordonanța recent adoptată.
Deputatul USR de Diaspora, Iulian Lorincz, a subliniat necesitatea unui calendar clar și predictibil pentru implementarea măsurii, acuzând Guvernul că tergiversează procesul. Potrivit acestuia, statul român trebuie să respecte drepturile cetățenilor săi, oferindu-le soluții eficiente, nu promisiuni amânate.
Precedente legale și lipsa de acțiune
Un caz precedent ar fi trebuit să determine autoritățile să acționeze mai rapid. Un cetățean român a câștigat în instanță dreptul la o carte de identitate, iar documentul i-a fost emis în formatul actual. Cu toate acestea, Ministerul Afacerilor Interne a considerat cazul ca fiind unul singular, fără să ia măsuri pentru a extinde acest drept tuturor românilor aflați în situații similare.
Senatorul USR Cătălin Bochileanu a criticat această abordare, subliniind că responsabilitatea parlamentarilor este să actualizeze legislația pentru a răspunde nevoilor cetățenilor. Totuși, voturile senatorilor PSD și PNL din comisiile Senatului au blocat inițiativa USR, menținând status quo-ul.
Un viitor incert pentru românii din străinătate
În lipsa unor măsuri imediate și a unui calendar clar, românii din Diaspora rămân într-o poziție vulnerabilă. Deși ordonanța de urgență ar putea reprezenta un pas înainte, implementarea sa fără un termen clar riscă să perpetueze discriminarea și să alimenteze nemulțumirile cetățenilor. Întrebarea rămâne: va reuși statul român să își respecte obligațiile față de cetățenii săi, sau va continua să ignore aceste probleme până în 2031?
