AUR versus Cristian Tudor Popescu: Libertatea de exprimare sub lupa BEC
Un episod tensionat din arena politică a izbucnit recent, când Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a solicitat Biroului Electoral Central (BEC) să elimine o postare controversată a gazetarului Cristian Tudor Popescu. Postarea, în care acesta își exprima public sprijinul pentru candidatul Crin Antonescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2025, a fost calificată de AUR drept propagandă electorală. Cu toate acestea, BEC a decis că postarea reprezintă o opinie politică și nu o formă de publicitate electorală.
Decizia BEC: Propaganda sau opinie politică?
Conform comunicatului emis de BEC, mesajul publicat de Cristian Tudor Popescu pe platforma Facebook nu încalcă reglementările privind publicitatea politică. Instituția a subliniat că postarea se încadrează în limitele libertății de exprimare, fiind un demers jurnalistic legitim. Această decizie vine într-un context în care BEC a dispus recent eliminarea a peste 600 de postări de pe rețelele sociale, pe motiv că acestea reprezentau propagandă electorală ilegală.
În perioada 4-12 aprilie 2025, BEC a admis 175 de plângeri privind materiale publicitare politice considerate ilegale. Totodată, 104 plângeri au fost respinse, iar alte 609 materiale au fost eliminate de pe platformele sociale. Acestea includeau postări ale candidaților, ale unor persoane publice sau ale unor utilizatori fără funcții oficiale, dar implicați activ în sfera politică.
Actorii politici și responsabilitatea în mediul online
Un aspect esențial al deciziilor BEC îl reprezintă calificarea unor persoane fizice drept actori politici. Conform instituției, utilizatorii care postează frecvent materiale de propagandă electorală pe conturile personale devin actori politici și sunt obligați să eticheteze acest conținut. Această măsură urmărește să asigure transparența și respectarea normelor legale în mediul online, însă a generat controverse și acuzații de cenzură.
Un exemplu notabil este reacția primarului Nicușor Dan, care a criticat vehement deciziile BEC. Acesta a acuzat instituția de cenzură, subliniind că peste 150 de cetățeni neafiliați politic au avut postările șterse, deși acestea exprimau opinii personale despre candidații la alegerile prezidențiale.
Libertatea de exprimare și limitele sale
Decizia BEC de a nu elimina postarea lui Cristian Tudor Popescu ridică întrebări importante despre granițele dintre libertatea de exprimare și propaganda electorală. În timp ce instituția a considerat că mesajul gazetarului respectă normele legale, cazul evidențiază complexitatea reglementării discursului politic în mediul digital. Într-un peisaj politic tot mai polarizat, astfel de decizii devin puncte de referință pentru viitoarele dezbateri privind libertatea de exprimare și responsabilitatea în spațiul public.
Un precedent pentru viitor?
Acest episod scoate la lumină provocările cu care se confruntă autoritățile electorale în era digitală. Pe de o parte, este necesară protejarea libertății de exprimare, iar pe de altă parte, prevenirea manipulării electorale prin propagandă mascată. Deciziile BEC din acest caz ar putea seta un precedent semnificativ pentru modul în care sunt gestionate cazurile similare în viitor.
