Scandalul „lista neagră” în administrația românească
Recent, Federația Națională a Sindicatelor din Administrație (FNSA) a anunțat că va sesiza Comisia Europeană și Organizația Internațională a Muncii în legătură cu abuzurile grave comise de Guvernul României. Aceste abuzuri au fost evidențiate de o cerere a șefului Cancelariei Prim-ministrului, Mihai Jurcă, care a solicitat întocmirea unei liste cu angajații care au participat la protestele recente.
Detalii despre cererea controversată
Într-o adresă oficială, angajații din Aparatul de lucru al Guvernului au fost rugați să comunice numele persoanelor care au participat la greva spontană din data de 15 septembrie 2025. Această solicitare a fost interpretată ca o încercare de intimidare a funcționarilor publici care au îndrăznit să își exprime nemulțumirile legate de condițiile de muncă.
Reacția sindicatelor
FNSA a condamnat vehement această practică, considerând-o inacceptabilă într-un stat membru al Uniunii Europene. Președintele FNSA, Bogdan Șchiop, a subliniat că astfel de metode nu doar că subminează drepturile angajaților, dar afectează și credibilitatea României pe plan internațional.
Riscurile pentru România
FNSA a avertizat că România riscă sancțiuni severe din partea Uniunii Europene dacă Guvernul nu oprește imediat aceste derapaje. De asemenea, este esențial ca autoritățile române să respecte Pilonul European al Drepturilor Sociale, care prevede reguli clare pentru dialogul social.
Implicarea Comisiei Europene
Prin sesizarea oficială, FNSA solicită intervenția Comisiei Europene pentru a proteja libertatea sindicală și dreptul la protest, stipulate în Constituția României. Practicile de tip „listă neagră” sunt considerate abuzive și discriminatorii, iar continuarea lor ar putea duce la dificultăți în accesarea fondurilor europene pentru România.
Un apel la responsabilitate
În concluzie, această situație scoate în evidență tensiunile dintre Guvern și angajații din administrație, evidențiind necesitatea unui dialog constructiv și respectuos. Este un moment crucial pentru România, care trebuie să își reafirme angajamentul față de valorile europene și drepturile fundamentale ale cetățenilor.
