Procurorul șef al DNA: Frustrări și așteptări în fața evaziunii fiscale
Marius Voineag, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a adus în discuție, într-o emisiune la Antena 3 CNN, un subiect de maximă importanță pentru societatea românească: evaziunea fiscală. În cadrul intervenției sale, Voineag a subliniat că, în anul anterior, instituția pe care o conduce a primit un număr alarmant de mic de sesizări din partea ANAF, doar patru, ceea ce l-a lăsat profund dezamăgit.
Un an de tăcere din partea ANAF
Voineag a explicat că, în total, DNA a înregistrat aproximativ 37 de sesizări de la toate autoritățile de control, o cifră care, în contextul a 1.800 de dosare deschise anual, ridică semne de întrebare. Acesta a menționat că se aștepta la o colaborare mult mai activă din partea ANAF, având în vedere amploarea problemelor legate de evaziunea fiscală.
Dosarele de mare evaziune fiscală
Procurorul a detaliat că, în ciuda sesizărilor reduse, DNA a reușit să investigheze șapte dosare de mare evaziune fiscală, cu prejudicii estimate între 18 și 96 de milioane de lei. Voineag a exemplificat un caz specific, o fraudă intracomunitară legată de achizițiile de autoturisme, unde prejudiciul a fost de 96 de milioane de lei. În acest context, s-au pus sechestre asigurătorii de până la 60 de milioane de lei, demonstrând astfel o parte din eficiența instituției în combaterea acestor infracțiuni.
Corupția în rândul funcționarilor
Un alt aspect discutat de Voineag a fost corupția din cadrul ANAF și Vămii. În ultimii doi ani, DNA a pus sub acuzare aproximativ 70 de persoane din aceste instituții, majoritatea fiind implicate în infracțiuni de corupție. Acesta a menționat un caz particular, în care un șef de la AJFP Giurgiu a fost acuzat de ștergerea datoriilor de zeci de milioane de lei, în schimbul unor mită substanțiale.
Provocările viitoare
În concluzie, Voineag a exprimat speranța că, în viitor, colaborarea între DNA și ANAF se va îmbunătăți, astfel încât să se poată combate mai eficient evaziunea fiscală. Aceasta rămâne o provocare majoră în peisajul economic al României, iar lipsa acțiunilor decisive poate avea consecințe grave asupra bugetului de stat și a integrității instituțiilor publice.
