Cum se aplică reforma lui Bolojan în comuna din România cu 87 de locuitori
Într-o epocă în care administrația publică este supusă unor presiuni tot mai mari de eficiență și reducere a costurilor, comuna Bătrâna din județul Hunedoara devine un exemplu emblematic al contradicțiilor între teorie și practică. Cu o populație de doar 87 de locuitori, această comună este mai mică decât o scară de bloc dintr-un cartier bucureștean, dar se confruntă cu provocările unei reforme administrative impuse de liderii coaliției de guvernare.
Reforma, promovată de premierul Ilie Bolojan, prevede concedierea a 10% din posturile ocupate în primării, iar în prefecturi chiar 20%. Aceste măsuri sunt prezentate ca fiind necesare pentru o administrație modernă și responsabilă, dar când ajungi în comuna Bătrâna, realitatea se dovedește a fi mult mai complexă.
Primarul Ciprian Pascotesc explică situația: „Suntem cinci în primărie. Pe cine să dau afară?” Această întrebare capătă o greutate aparte în contextul în care comuna are un primar, un secretar general, trei funcționari și nouă consilieri locali, toți membri ai PSD. Fără viceprimar din septembrie, administrația se bazează pe un număr restrâns de angajați pentru a gestiona sarcinile administrative, ceea ce face ca aplicarea reformei să pară absurdă.
„Da, avem primar. Viceprimar am avut până în data de 3 septembrie. Domnul viceprimar a venit din domeniul silvic și s-a gândit mai bine și s-a întors înapoi de unde a venit. A rămas doar consilier local,” detaliază Pascotesc, subliniind astfel instabilitatea funcțiilor administrative în comună.
În ciuda numărului mic de locuitori, comuna Bătrâna are nevoie de o administrație funcțională. Primarul subliniază că, în ciuda presiunilor de a reduce numărul de angajați, funcțiile esențiale trebuie păstrate. „Secretarul general trebuie să rămână. Cineva pe registrul agricol trebuie să fie, la taxe și impozite trebuie să rămână. Și un om care e cu gospodăria localității. Pe cine aş putea să mai dau afară?” se întreabă el retoric.
Contabilitatea este gestionată de secretar, iar funcționarii își împart sarcinile astfel încât să asigure continuitatea serviciilor, chiar și în fața unei reforme care pare să nu țină cont de realitățile locale. „La câți locuitori sunt aici, nu mai trebuie să angajăm. Ar fi chiar culmea să mai angajăm,” adaugă Pascotesc, evidențiind cum resursele sunt deja limitate.
Cu nouă consilieri locali pentru 87 de locuitori, se poate observa o disproporție evidentă. Acest lucru înseamnă că o ședință de consiliu local poate fi convocată cu o bună parte din populația comunei, ceea ce ridică întrebări despre eficiența și necesitatea unei astfel de structuri administrative.
Pe de altă parte, la București, liderii coaliției promit că vor evalua primăriile și vor reduce cheltuielile. Totuși, se estimează că peste 700 de primării nu vor fi afectate de concedieri, deoarece „nu au exagerat cu angajările.” Aceste declarații contrazic realitatea din teren, unde reformele sunt aplicate fără a ține cont de specificul fiecărei comunități.
În concluzie, comuna Bătrâna ilustrează perfect haosul și contradicțiile din administrația publică românească. Reformele sunt impuse din vârful ierarhiei, dar la nivel local, realitatea este mult mai complicată. Când vine vorba de eficiență și responsabilitate, este evident că simpla tăiere a posturilor nu este soluția ideală pentru o comunitate mică, care are nevoie de o administrație funcțională și adaptată nevoilor sale specifice.
