Se depune moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan
Într-o mișcare politică semnificativă, Ninel Peia, chestor al Senatului și reprezentant al grupului „PACE – Întâi România”, a anunțat că au fost strânse 119 semnături pentru depunerea unei moțiuni de cenzură împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan. Această acțiune vine după asumarea răspunderii de către guvern pe legea care afectează pensiile speciale ale magistraților, un subiect extrem de controversat în peisajul politic actual.
Într-o declarație recentă, Peia a subliniat că moțiunea, intitulat „România nu este de vânzare – Un guvern fără USR”, reflectă nemulțumirea față de deciziile executivului și va fi depusă oficial vineri, 5 decembrie. Acest demers politic este susținut și de parlamentarii AUR, care își propun să contribuie la căderea guvernului Bolojan.
Pe de altă parte, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a declarat că partidul său nu va vota moțiunea, menționând că Victor Ponta, un parlamentar ex-PSD, are un „statut aparte” în această situație. Grindeanu a evitat să ofere un răspuns clar cu privire la posibilele semnături ale altor membri PSD pentru moțiunea de cenzură, subliniind că PSD face parte din coaliția guvernamentală.
Moțiunea de cenzură inițiată de grupul PACE – Întâi România, format din parlamentari aleși pe listele SOS România, are nevoie de cel puțin 233 de voturi din cele 465 disponibile în Parlament pentru a duce la căderea Guvernului Bolojan. Aceasta subliniază tensiunile existente în coaliția de guvernare și provocările cu care se confruntă actualul executiv.
Într-o declarație anterioară, premierul Ilie Bolojan a afirmat că proiectul de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților este necesar pentru a corecta inechitățile sociale și pentru a răspunde angajamentelor internaționale asumate de România prin PNRR. Această poziție a generat controverse și a dus la mobilizarea opoziției parlamentare.
Moțiunea de cenzură reprezintă un moment crucial în politica românească, având potențialul de a schimba radical configurația guvernamentală și de a influența viitorul politic al țării în contextul alegerilor prezidențiale și parlamentare din 2024.
