Bolojan: Parlamentul trebuie să adopte legea salarizării unice „cu toate neajunsurile, cu toate nemulţumirile”
Ilie Bolojan, premierul demis al României, a subliniat importanța adoptării urgent a proiectului de lege referitor la salarizarea în sectorul bugetar. Acesta a afirmat, într-o emisiune la TVR 1, că acest act normativ constituie un element esențial în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), chiar și în condițiile existente de nemulțumirile generate de conținutul său.
Bolojan a abordat, de asemenea, situația economică a țării, menționând că România se confruntă cu un deficit bugetar considerabil și cu cheltuieli de personal ridicate, ceea ce limitează capacitatea de a implementa eventuale creșteri salariale. În cadrul discuției, premierul demis a insistat pe nevoia de a respecta plafoanele de cheltuieli pentru a nu compromite finanțarea europeană, subliniind că adoptarea legii salarizării unitare este o soluție viabilă pentru a face față acestor provocări.
Contextul adoptării legii și provocările întâmpinate
Bolojan a recunoscut că actele legislative care generează mari așteptări devin adesea controversate. El a declarat că este esențial să existe un dialog deschis cu cetățenii pentru a explica natura și limitările propunerii legislative. „Aceasta va fi o decizie care trebuie adoptată în Parlament. Cred că pentru România, cea mai rațională soluție este să implementăm această lege de salarizare unitară, chiar și cu toate dificultățile”, a comentat el.
De asemenea, Bolojan şi-a exprimat angajamentul de a finaliza acest proiect: „Este un angajament pe care România și l-a asumat încă din 2021.” Legat de negocierile cu sindicatele, premierul a menționat că gestionarea acestei legi a fost amânată în ultimii patru ani din diverse motive, inclusiv lipsa finalizării documentației necesare de către miniștrii Muncii, în ciuda asistenței oferite de specialiști internaționali.
Perspectivele financiare și impactul asupra veniturilor
Premierul demis a detaliat că cheltuielile de personal au ajuns să reprezinte 8,1% din PIB-ul României, un prag care nu poate fi depășit. De asemenea, a evidențiat că, în prezent, angajații din sectorul public nu pot beneficia de ajustări salariale pe fondul inflației, sugerând că o mărire ar putea fi realizată doar în limita a ceea ce poate suporta economia. În acest context, inflația, estimată la peste 7%, ar putea necesita o reevaluare a salariilor pentru a menține puterea de cumpărare a angajaților.
Bolojan a subliniat două variante posibile pentru soluționarea problemei veniturilor, fie prin indexări ale salariilor, fie prin adoptarea legii salarizării unitare, fiecare opțiune având implicații diferite asupra finanțării publice. „Trebuie să ne asumăm responsabilitatea și să vedem care este cea mai bună cale pentru continuarea dezvoltării economice a României”, a concluzionat el.
În concluzie, Bolojan a recunoscut provocările considerabile cu care se confruntă sectorul public în contextul acestui proiect de lege, dar a reiterat necesitatea sa ca instrument de corectare a deficitului bugetar și de menținere a finanțării din partea Uniunii Europene.
