Publicația Antena 3 CNN a abordat recent problema azilelor din Bihor, cunoscute sub denumirea de „azilele groazei”. Într-o declarație făcută de ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, s-a evidențiat numărul alarmant de apeluri primite din partea familiilor persoanelor relocate – 40 de apeluri, fără ca nimeni să se arate dispus să preia aceste persoane.
Contextul situației din Bihor
Ministrul Pîslaru a subliniat că ministerul său nu a fost informat în prealabil despre acțiunea de evacuare care viza peste 400 de oameni vulnerabili. Aceasta a avut loc în cadrul unei inițiative a DIICOT, acțiunea fiind deja în desfășurare în momentul în care a fost contactat pentru a identifica soluții de relocare. Pîslaru și-a exprimat confuzia cu privire la lipsa avertizărilor prealabile, ridicând întrebări privind responsabilitatea instituțiilor implicate.
Acțiunea DIICOT și reacția autorităților
Pe 30 iunie, Pîslaru a fost informat de către președinta Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Alexandra Zară, despre situația de urgență. Aceasta i-a solicitat intervenția, subliniind că evacuarea persoanelor a fost anunțată la fața locului, fără ca Ministerul Muncii să fie inclus în planificarea acțiunii. De asemenea, ministrul a declarat că a fost nevoie să contacteze diverse autorități locale pentru a găsi soluții rapide pentru acomodarea celor afectați.
Gradul de vulnerabilitate al persoanelor evacuate
Dintre cei 409 oameni evacuați, majoritatea sunt persoane vârstnice și cu dizabilități. Pîslaru a menționat că 149 dintre aceștia au grade de handicap, iar 212 sunt vârstnici cu vârste de până la 93 de ani. 11 persoane nu dețin documente de identitate, iar autoritățile competente lucrează pentru clarificarea situației lor.
Măsuri de intervenție și relocare
Ministerul a inițiat un protocol pentru gestionarea situației de urgență, inclusiv formarea unei celule de criză și mobilizarea instituțiilor de asistență socială, având ca scop asigurarea unei relocări eficiente. Până în prezent, 394 de persoane sunt în centre de asistență socială din 20 de județe, iar 15 persoane rămân sub supraveghere medicală, fiind transferate din unități de primiri urgențe.
Provocări și nevoia de soluții durabile
Pîslaru a subliniat că este vital să se dezvolte un protocol național pentru protecția persoanelor vulnerabile, astfel încât intervențiile operative să fie mai bine coordonate și să se evite situații similare în viitor. Acesta a afirmat necesitatea unei evaluări riguroase, inclusiv medicale și psihologice, a persoanelor afectate, pentru a asigura o protecție adecvată.
Concluzii asupra responsabilității statului
În concluzie, ministrul Muncii a recunoscut că statul român se confruntă cu dificultăți în sprijinirea adecvată a celor vulnerabili, punând accent pe importanța găsirii unor soluții durabile și eficiente pentru a îmbunătăți sistemul de asistență socială. Aceasta situație trebuie să servească drept un apel la acțiune pentru toți cei implicați în asigurarea protecției acestor categorii de persoane, pentru a preveni repetarea unor astfel de tragedii în viitor.
