UDMR: Susținem un nou Guvern dacă se respinge legea privind refuzul drapelului

UDMR pune o condiție pentru susținerea unui nou Guvern: respingerea legii care amendează refuzul de a săruta drapelul

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat vineri că formațiunea sa va susține un nou Guvern cu o condiție fermă: respingerea proiectului de lege care prevede amendarea demnitarilor ce refuză să sărute drapelul național. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu acordat postului de radio RFI.

Csoma Botond a criticat dur inițiativa legislativă, calificând-o drept „un proiect absolut aberant, care s-a inspirat din regimuri totalitare”. El a adăugat că „comuniștii și naziștii au avut această tendință de a obliga oamenii să facă ceva, să-și manifeste sentimentele față de patrie. Mi se pare un proiect absolut absurd”.

Întrebat dacă UDMR va condiționa susținerea unui nou Executiv de respingerea acestei legi, liderul deputaților a răspuns: „Cred că da, absolut. Dacă vom discuta pe învestirea unui Guvern, sigur, absolut, vom aduce în discuție acest aspect”.

Două variante pentru ieșirea din criza politică

Csoma Botond a identificat două scenarii posibile pentru rezolvarea crizei politice actuale. „Ori PSD votează un Guvern PNL-UDMR-USR, ori votăm noi un Guvern minoritar PSD. Aceste două variante sunt și în aceste variante nu avem nevoie de voturile extremiștilor”, a explicat el.

Liderul UDMR a respins categoric ideea unui Guvern tehnocrat, avansată de premierul demis Ilie Bolojan. „Nu știu dacă e o soluție viabilă în acest moment. (…) Mie nu mi se pare o idee sustenabilă sau fezabilă în acest moment, de a avea un Guvern eminamente tehnocrat, cu premier tehnocrat și miniștri tehnocrați. Eu cred că ar fi foarte greu pentru un asemenea Guvern ca pe anumite subiecte să strângă o majoritate în Parlament”, a afirmat el.

UDMR exclude orice colaborare cu partidele extremiste

Csoma Botond a reiterat poziția fermă a UDMR de a nu vota un Guvern care ar depinde de voturile AUR, SOS și ale „traseiștilor proveniți din aceste partide”. „Nu vom vota un Guvern, în cazul în care la învestire avem nevoie de voturile AUR, SOS și de voturile traseiștilor proveniți din aceste partide, pentru că nu putem să ne asociem politic noi, cei de la UDMR, cu partidele extremiste antimaghiare”, a subliniat el.

Liderul deputaților a respins și speculațiile apărute în spațiul public privind o presupusă opoziție a UDMR față de o candidatură a lui Luca Niculescu pentru funcția de premier. „Nu avem nicio problemă nici cu Luca Niculescu, nici cu alt premier”, a precizat el.

Anticipatele, o variantă posibilă, dar cu efecte limitate

Csoma Botond nu exclude varianta alegerilor anticipate, dar consideră că acestea nu ar rezolva problema de fond. „E foarte greu de zis în acest moment către ce situație ne îndreptăm. Dacă nu vom ajunge la un acord, nu exclud nici alegeri, să avem alegeri în trei sau patru luni. Nici alegerile anticipate nu rezolvă problema de fond, pentru că vom avea un AUR consolidat pe la 40% și în zona partidelor centriste tot o fragmentare va exista, deci tot va trebui să formăm o coaliție”, a explicat el.

Acesta a sugerat că, după eventuale alegeri anticipate, ar putea exista o flexibilizare a pozițiilor în zona partidelor centriste. „Poate că unii vor renunța la liniile roșii destul de absurde care există acum în zona centristă și atunci se va forma o coaliție. Nu ar fi de dorit să avem alegeri anticipate”, a conchis liderul deputaților UDMR.

Proiectul de lege care a stârnit controverse

Proiectul de lege care a declanșat aceste reacții a fost inițiat de senatorul AUR Mircia Chelaru și este semnat de 71 de parlamentari din PSD, PNL, AUR și din rândul neafiliaților. Documentul prevede că oficialii prezenți la ceremoniile de Ziua Drapelului Național vor fi obligați să sărute drapelul, iar refuzul ar putea fi sancționat cu amenzi de până la 10.000 de lei.

În plus, proiectul stipulează obligarea școlilor să organizeze o ceremonie de ridicare a steagului național și impune autorităților locale să stabilească o „Piață a Tricolorului”. Neparticiparea reprezentanților autorităților la ceremonii ar urma să fie încadrată drept abuz în serviciu.