Scandal după semnătura Oanei Țoiu pe veto în UE. Senatul cere oprirea demersului

Conflict între Senat și Ministerul de Externe privind veto-ul României în UE

Senatul a adoptat luni o declarație prin care cere Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe să oprească demersurile prin care România susține extinderea votului cu majoritate calificată în politica externă a Uniunii Europene. Declarația a fost votată cu 64 de voturi „pentru”, de la PSD, AUR și PACE – Întâi România. PNL și USR au votat împotrivă, iar UDMR s-a abținut.

Disputa a izbucnit după ce ministra de Externe, Oana Țoiu, a semnat, alături de miniștrii de Externe din alte zece state, o scrisoare care propune limitarea folosirii veto-ului și analizarea unor situații în care deciziile ar putea fi luate fără acordul tuturor celor 27 de țări.

Ce solicită Senatul

Documentul cere „stoparea imediată a oricăror demersuri privind utilizarea votului cu majoritate calificată în PESC”, prin încetarea participării reprezentanților României la „Grupul de prieteni” și notificarea celorlalte state participante. De asemenea, Senatul cere să nu fie susținute mecanisme care ar conduce la extinderea majorității calificate fără consultare parlamentară prealabilă și fără un mandat politic explicit.

Senatul mai solicită Guvernului să prezinte Parlamentului, în 15 zile, toate documentele privind participarea României la acest grup și explicații oficiale dacă ministrul interimar al Afacerilor Externe a avut un mandat expres, anterior datei de 1 septembrie 2026, pentru semnarea documentului comun.

Declarația reafirmă că dreptul României de a se opune unei decizii PESC contrare intereselor sale naționale fundamentale este un instrument legitim de protecție și nu poate fi prezentat drept „obstrucționism”. Senatul consideră că abținerea constructivă nu poate fi echivalentul funcțional al dreptului de veto.

Reacția ministrei Oana Țoiu

Oana Țoiu a respins acuzațiile, spunând că este „o minciună cap-coadă” că România ar renunța sau și-ar pierde dreptul de veto. Ea a explicat că renunțarea la veto nu se poate face peste noapte: în domeniul militar, niciodată, conform Tratatelor, iar în celelalte decizii este posibil doar dacă liderii propun cu unanimitate parlamentelor naționale, care au apoi la dispoziție șase luni pentru dezbatere.

Ministra a precizat că Parlamentul nu are în prezent pe masă o propunere de eliminare a veto-ului și că documentul semnat cere, în esență, ca statele care blochează o decizie să explice de ce aceasta le afectează interesele naționale. „Dreptul de veto rămâne intact”, a transmis Oana Țoiu.

Contextul disputei

România s-a alăturat Austriei, Danemarcei, Belgiei, Finlandei, Franței, Germaniei, Luxemburgului, Țărilor de Jos, Spaniei și Suediei într-o inițiativă care cere reformarea modului în care UE ia decizii în politica externă. În prezent, regula de bază este unanimitatea, ceea ce înseamnă că un singur stat dintre cele 27 poate bloca o decizie.

Cele 11 state susțin că folosirea veto-ului a blocat unele acțiuni externe ale UE și propun folosirea mai frecventă a „abținerii constructive” și analizarea posibilității de a trece, în anumite cazuri, la votul cu majoritate calificată. Schimbarea regulilor este însă dificilă, deoarece mecanismul european care permite extinderea votului cu majoritate calificată presupune acordul unanim al statelor membre.