Ministrul Economiei vrea să înceapă exploatarea grafitului de la Baia de Fier din 2027 și să îl transforme în grafen
Ministrul Economiei, Daniel Zamfir, a anunțat că își propune ca, începând de anul viitor, să fie demarată exploatarea zăcământului de grafit de la Baia de Fier, considerat cel mai mare din Europa. Declarația a fost făcută în cadrul unui interviu, iar oficialul a subliniat că prioritatea sa este ca materia primă să fie prelucrată în România, nu exportată în formă brută.
Potrivit ministrului, grafitul este o resursă critică pentru industria de apărare, iar intenția sa este ca acesta să fie transformat în grafen pe teritoriul țării. El a precizat că România dispune în prezent de tehnologia necesară pentru extragerea și prelucrarea acestui material în condiții de eficiență și cu respectarea normelor de mediu.
„În primul rând, eu vreau la anul să începem să exploatăm grafitul de la Baia de Fier și să îl transformăm în grafen. Nu mai vreau doar să extragem materie primă și să o exportăm”, a declarat Daniel Zamfir. Acesta a adăugat că grafitul este „mai valoros ca aurul pentru industria de apărare” și a insistat asupra necesității trecerii la etapa de prelucrare, nu doar de export de materie primă.
Zăcământul de la Baia de Fier, situat în județul Gorj, este cel mai mare de acest tip din Europa, conform datelor Ministerului Economiei. În trecut, din cele două cariere ale zonei erau extrase anual aproximativ 40.000 de tone de minereu. Guvernul a decis în august 2026 reluarea exploatării de grafit în două perimetre miniere din această zonă.
Ministrul Economiei a mai afirmat că își propune să pună un accent deosebit pe valorificarea resurselor naturale ale României, menționând că țara deține bogății considerabile care nu sunt exploatate la capacitate maximă. El a dat exemplul iazurilor de decantare folosite de companii din industria extractivă, unde, potrivit spusei sale, există cantități importante de aur și metale rare care rămân neexploatate.
„Bătălia pe planetă este pe resursa critică”, a mai spus Zamfir, subliniind că România poate accesa tehnologie modernă pentru a deveni un jucător pe această piață. Oficialul a precizat că exploatările anterioare din România au fost realizate cu tehnologie învechită, iar noile condiții permit o eficiență mai mare și respectarea cerințelor de mediu.
Strategia națională pentru resurse minerale neenergetice 2025-2035, aprobată prin hotărâre de guvern, prevede că până în 2035 România trebuie să își valorifice superior resursele minerale și să devină un pol de dezvoltare durabilă în economia europeană. Documentul menționează șapte zone cu ocurențe de pământuri rare, printre care Glogova, Clejnești, Ohaba, Chituc, Poienari-Tigveni, Jolotca-Ditrău și Grădiștea de Munte.
Vrei să vezi mai des știrile Focarul în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
