PSD nu mai blochează rectificarea bugetară. Nazare are timp să arate gaura din buget

PSD nu mai blochează rectificarea bugetară și îi acordă lui Nazare un nou termen

Social-democrații nu mai condiționează prima rectificare bugetară de finalul anului și îi acordă ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare, încă două săptămâni pentru a prezenta situația bugetului, atât pe cash, cât și pe metodologia europeană ESA. O primă rectificare, de urgență, ar urma să fie adoptată vineri, dacă toate avizele necesare sunt obținute până atunci.

Prin această primă rectificare vor fi alocați bani pentru zonele aflate în situație critică, precum sănătatea și ordinea publică, inclusiv pentru spitale, ambulanțe și salariile profesorilor. Fondurile vor proveni din reținerile de 10% aplicate bugetelor ministerelor. PSD nu condiționează această primă rectificare, ci pe cea de-a doua.

A doua rectificare, după jumătatea lunii noiembrie

A doua rectificare ar urma să aibă loc după jumătatea lunii noiembrie, după publicarea datelor Institutului Național de Statistică. Atunci vor fi alocați bani către mai multe domenii, în funcție de solicitările fiecărui minister. Ulterior, ar urma să înceapă discuțiile pentru bugetul de anul viitor, pe masă aflându-se indexarea pensiilor, eliminarea CASS pentru mame și, posibil, taxarea criptomonedelor. Potrivit surselor, pensiile nu vor crește etapizat, iar planul PSD ar fi să înceapă cu majorarea pensiilor și eliminarea CASS pentru mame, urmând să se analizeze ulterior când va exista spațiu bugetar pentru creșterea alocațiilor și a salariilor bugetarilor.

Plăți restante de zeci de miliarde de lei

Social-democrații au amenințat că nu vor susține nicio rectificare bugetară până când ministrul Finanțelor nu va prezenta public situația reală a bugetului. Președintele PSD, Sorin Grindeanu, s-a întâlnit marți cu Alexandru Nazare, iar în urma discuției a reieșit că statul are de acoperit plăți restante și cheltuieli de zeci de miliarde de lei până la sfârșitul anului: 5 miliarde de lei pentru concediile medicale, 15 miliarde de lei pentru lucrări executate, dar nefacturate, 5 miliarde de lei pentru plăți către magistrați și 10-12 miliarde de lei pentru funcționarea statului. La acestea se adaugă aproximativ 40 de miliarde de lei ținând de construcția bugetului pe 2026.

Bugetul pe anul în curs a fost construit pe o creștere economică de peste 2,1%, însă datele prezentate în discuțiile de marți indică o contracție economică anuală de 0,7%. Cea mai dificilă situație este în sănătate. Ministrul Alexandru Rogobete a acuzat Guvernul Bolojan că a lăsat facturi neplătite în valoare de 30 de miliarde de lei și a declarat că dezastrul de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate este „fără precedent”, iar datoriile către spitalele publice sunt uriașe. Rogobete a spus că, dacă ministrul Finanțelor nu explică public situația reală a bugetului, acesta ar putea fi chemat să dea explicații în Parlament.

USR și AUR cer explicații în Parlament

Grupul USR din Camera Deputaților a depus miercuri la Biroul Permanent o solicitare prin care reclamă prezența ministrului Finanțelor la „Ora Guvernului”, în data de 2 noiembrie, pentru a explica diferențele dintre execuția bugetară reală și noile cifre invocate de PSD. Și AUR vrea ca Guvernul să explice Parlamentului situația reală a deficitului bugetar, iar grupul AUR din Camera Deputaților a anunțat că îl cheamă pe premierul Luca Niculescu la „Ora prim-ministrului”, în data de 2 noiembrie 2026.

Întârzierea rectificării bugetare nu aduce nicio economie la buget, ci ar putea împovăra economia cu costuri de 10-15 milioane de lei în fiecare zi, respectiv între 300 și 450 de milioane de lei pe lună, arată o analiză realizată de Frames. Banii s-ar pierde din cauza plăților pe care statul le datorează companiilor și nu le face la timp, dar și din cauza dobânzilor și penalităților care se acumulează pe măsură ce restanțele cresc.

„Ministrul Nazare promitea o primă rectificare, pentru urgențe, până la sfârșitul lui octombrie, și o a doua, de ajustare, până la finalul lui noiembrie. Ieri am aflat, cu stupoare, că ministerele au cerut însă la prima rectificare aproape 60 de miliarde de lei, echivalentul a 3% din PIB. O sumă exorbitantă, absolut ireală, care dovedește că bugetarii care au făcut aceste cereri de plată trăiesc într-o lume paralelă. Cert este că, dincolo de ce solicită ministerele, lista restanțelor este lungă. Firmele de construcții așteaptă plata unor facturi de circa 15 miliarde de lei pentru lucrări publice. Statul datorează furnizorilor de energie între 5 și 8 miliarde de lei din schemele de compensare. Sentințele definitive privind salariile magistraților se ridică la aproape 13 miliarde de lei. Casa Națională de Asigurări de Sănătate mai are nevoie de 6,4 miliarde de lei până la final de an pentru spitale, programe naționale și medicamente compensate”, a explicat Adrian Negrescu, managerul Frames.