Stațiunea Balvanyos nu își schimbă numele. Deputații au respins proiectul AUR

Camera Deputaților a respins definitiv proiectul AUR privind redenumirea stațiunii Balvanyos în Bălvăniș

Plenul Camerei Deputaților, for decizional în acest caz, a respins miercuri proiectul de lege inițiat de AUR care prevedea schimbarea denumirii stațiunii Balvanyos din Ținutul Secuiesc în „Bălvăniș”. Propunerea fusese respinsă anterior și de Senat. Inițiativa a fost depusă în Parlament în 2024.

Proiectul viza modificarea Anexei la Legea nr. 526/2003 pentru aprobarea Programului național de dezvoltare a turismului „Schi în România”, precum și a anexei 5 la Hotărârea Guvernului nr. 852 din 13 august 2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice. În ambele documente, cuvântul „Balvanyos” urma să fie înlocuit cu „Bălvăniș”. Motivația invocată de inițiatori a fost că denumirea actuală ar prezenta „dificultăți” în ceea ce privește fonetica și normele ortografice ale limbii române literare.

Dezbateri aprinse în plen

Proiectul a stârnit un scandal în Camera Deputaților atunci când a ajuns pe ordinea de zi, cu propunere de respingere. Dan Tănasă, deputatul AUR care a inițiat proiectul, a susținut că este „halucinant” și „șocant” faptul că această stațiune din Ținutul Secuiesc poartă doar un nume maghiar. „Pe unii îi deranjează limba oficială de stat, există limba maghiară, oficială, de stat, dar e dincolo, în partea cealaltă, în Ungaria. În România, sistemul administrativ românesc are limba oficială, română. Că de aia îi zice Cluj-Napoca și nu îi zice Kolozsvár. De aia îi spune Sfântul Gheorghe și nu îi spune Sepsiszentgyörgy. La Miercurea Ciuc îi spune Miercurea Ciuc, nu Csíkszereda”, a declarat el.

Pentru deputații UDMR, inițiativa nu are legătură cu administrația, ci reprezintă un atac la adresa identității maghiare. Miklós Zoltán a amintit că numele Bálványos a trecut prin Imperiul Austro-Ungar, prin cele două războaie mondiale și prin regimul Ceaușescu, afirmând că „naționalismul AUR merge mai departe decât regimul comunist, vrea să șteargă acest nume de pe hartă”. „Ce vă deranjează așa de mult? Faptul că este un nume de origine maghiară? Faptul că amintește de istoria și identitatea minorității maghiare din Transilvania? Să nu ne ascundem după deget, aceasta nu este o inițiativă administrativă, este o nouă manifestare a unei politici naționaliste, care vede identitatea maghiară ca o problemă care trebuie eliminată”, a spus deputatul UDMR.

Colegul său, Szabó Ödön, l-a numit pe Tănasă „un șovin ordinar”, explicând că și în alte zone ale țării se păstrează denumiri istorice ale comunităților locale. Csoma Botond a avut la rândul său o replică dură: „Numai pentru imbecili poate să fie asta o problemă, după părerea mea. Dați-mi voie să vă spun, am mai spus-o, avem o vorbă veche în Ardeal, către inculpat, ‘Foaie verde ananas, papagal ai fost, papagal ai rămas’”.

Kelemen Hunor: Nici măcar pe Ceaușescu nu l-a deranjat denumirea Balvanyos

Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că AUR este un partid antimaghiar și ultranaționalist. „Pentru ei e o miză, probabil, nu știu, fiindcă ei nu suportă nimic ceea ce nu intră în tiparul lor despre România, despre români. Deci, din acest punct de vedere, ei au rămas ce au fost din momentul înființării partidului, când au intrat prima dată în Parlament. La ei nu s-a schimbat nimic. Absolut nimic. Ei sunt antimaghiari, ei sunt ultranaționaliști, tot ce nu este românesc așa cum au conceput ei și concep ei, ei etnicizează totul, orice discuție”, a afirmat Kelemen Hunor.

Liderul UDMR a subliniat că „nici măcar pe Ceaușescu nu l-a deranjat denumirea”. „Nu va trece de Parlament. Fiindcă în Parlament majoritatea nu cred că va fi de acord cu o astfel de inițiativă care nu aduce nimic în plus, dar lovește în comunitatea maghiară. Nici măcar pe Ceaușescu nu l-a deranjat denumirea Balvanyos. Nu poate fi tradus Balvanyos”, a precizat el.

O nouă inițiativă AUR care vizează comunitatea maghiară

Proiectul de lege privind redenumirea stațiunii nu este singurul inițiat de AUR care vizează comunitatea maghiară din România. Recent, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a depus o inițiativă legislativă care ar putea lăsa UDMR în afara Parlamentului. El a propus eliminarea pragului electoral alternativ la alegerile parlamentare și menținerea exclusivă a pragului național de 5%. Pragul alternativ de 20% din voturile valabil exprimate în cel puțin patru circumscripții electorale a fost introdus în lege tocmai pentru a asigura că alegătorii maghiari sunt reprezentați în Parlamentul României, în condițiile în care ei reprezintă 6% din populația țării.