Ministrul Agriculturii: România trebuie să decidă și să-și asume politic exporturile de oi

Ministrul Agriculturii: România ar putea decide singură reluarea exporturilor de oi către țări terțe

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat vineri că România ar putea decide să continue exporturile de oi către țările din afara Uniunii Europene dacă reprezentanții Comisiei Europene nu iau o decizie pentru ridicarea restricțiilor până la finalul anului. Autoritățile române vor avea o nouă discuție cu reprezentanții Comisiei Europene începând cu data de 18 noiembrie, în încercarea de a debloca exporturile.

„Am discutat și cu comisarul pe sănătate, ne ducem planul de vaccinare la bun sfârșit. În maximum două săptămâni o să avem o altă abordare, din 18 noiembrie, o altă discuție pentru a debloca exportul de ovine”, a explicat ministrul.

Florin Barbu a subliniat că își dorește ca România să își asume politic exportul de animale vii dacă Comisia întârzie sau prelungește decizia până la 31 decembrie. „Eu sunt adeptul ca România să ia o decizie și în Guvernul României pe exportul de animale vii și vorbim de ovine. În cazul în care Comisia întârzie sau cumva prelungește această decizie la 31 decembrie către țările terțe, România trebuie să își asume politic exportul de ovine. Uniunea Europeană nu poate reglementa prin regulamente și prin directive comerțul cu țări terțe”, a afirmat el.

Întrebat dacă România ar putea lua o astfel de decizie chiar și în lipsa acordului Comisiei Europene, ministrul a spus că nu a identificat juridic un act normativ emis de Comisie prin care să interzică acest comerț. „Eu, din punctul meu de vedere, și o să am o discuție și cu domnul ministru de la MAE și cu domnul prim-ministru. Probleme au fost și cu pesta micilor rumegătoare și în 2023, în 2024 și în 2025. Nu s-a dat interdicție de a exporta către țări terțe”, a încheiat Florin Barbu.

România a obținut menținerea ajutoarelor naționale tranzitorii în noua PAC

Ministrul Agriculturii a vorbit și despre negocierile de la Luxemburg privind noua Politică Agricolă Comună, explicând că România a reușit să obțină menținerea unor forme de sprijin pentru fermieri. „Cea mai grea a fost săptămâna trecută, la Luxemburg, unde s-a aprobat noua Politică Agricolă Comună, pentru că în regulamentul propus de Comisia Europeană ajutoarele naționale tranzitorii nu mai erau incluse pentru fermierii români, atât în vegetal, cât și în zootehnie. Puteam risca o diminuare cu 200 de euro pe cap de animal la vaca de lapte, vaca de carne, 25 de euro subvenție pe hectarul eligibil la plată în vegetal”, a declarat el.

Potrivit ministrului, au fost reintroduse și partea de investiții pentru irigații, prin care fermierul român primea 1,5 milioane de euro pentru reabilitarea infrastructurii secundare, și mecanismul de finanțare și creditare din fonduri europene. „Toate aceste trei lucruri au fost introduse în această săptămână”, a mai subliniat Florin Barbu.

Întrebat care e motivul pentru care s-a dorit eliminarea ajutoarelor naționale tranzitorii, acesta a răspuns: „Vă dați seama că deranjăm un pic. În momentul de față, zootehnia din România a luat o amploare atât în sectorul agricol, dar mai mult de atât și în sectorul de vacă de carne, unde avem cel mai mare efectiv de reproducție la nivelul Uniunii Europene”.

El a adăugat că, anul acesta, cu 830.000 de hectare în sistem irigat la cultura de porumb, România se clasează pe primul loc, cu peste 11 milioane de tone, depășind Franța, Spania și Polonia. „România produce 40 de milioane de tone de cereale. Deci România va rămâne în continuare exportator de cereale cu țări tradiționale și țări terțe. Dar acum acoperim necesarul de cereale și în Franța, și în Italia, în foarte multe țări din Uniunea Europeană”, a mai explicat Florin Barbu.

Ministrul cere controale ANAF la comercianții care nu respectă plafonarea adaosului comercial

Întrebat dacă alimentele s-ar putea scumpi anul viitor și dacă plafonarea adaosului comercial ar trebui prelungită, ministrul Agriculturii a răspuns că își dorește ca ANAF să intervină prompt prin controale, pentru că, din datele pe care le are de la procesatori, comercianții nu aplică corect adaosul comercial de 20% peste cheltuielile directe și indirecte, așa cum a fost stabilit în actul normativ.

Florin Barbu a susținut că unele magazine aplică adaosuri comerciale mult mai mari și a dat exemplul prețului laptelui, care ajunge la 8-9 lei pe litru în magazine, în timp ce la poarta fermei este de 1,5-1,6 lei. „Atunci când sunt practici comerciale neloiale, cu adaosuri comerciale de până la 85-100% realizate de către magazine, ar trebui să ne punem niște întrebări și chiar să intervenim acolo unde se fac aceste practici comerciale neloiale. Sigur că voi purta niște discuții. Trebuie să facem mai multe verificări pe actul normativ”, a mai precizat ministrul Agriculturii.