Două județe vor să se unească. Grindeanu: M-au sunat președinții CJ

Ialomița și Călărași vor să fuzioneze. Grindeanu: „Nu mai stau după ce facem noi”

Președinții Consiliilor Județene Ialomița și Călărași, Marian Pavel și Vasile Iliuță, i-au transmis lui Sorin Grindeanu că doresc să unească cele două județe, fără să mai aștepte un plan de reorganizare venit de la nivel central. Anunțul a fost făcut de președintele PSD miercuri seară, potrivit căruia cei doi i-au spus că „nu mai stau după ce facem noi și vor să se unească”.

Grindeanu a precizat că discuția despre comasarea județelor nu a avut loc în partid și că planul prezentat public de europarlamentarul Dragoș Benea a pornit de la o propunere de reorganizare asemănătoare curților de apel. „Știu că această hartă a făcut știri în aceste zile, dar, cu riscul de a vă dezamăgi, nu am avut această discuție în partid”, a declarat liderul social-democrat.

El a explicat că Ialomița și Călărași sunt două județe mici, de peste 200 de mii de locuitori, care nu fac față situației actuale. Potrivit lui Grindeanu, reforma administrației trebuie să pornească de la cetățean și să urmărească servicii mai bune și costuri mai mici pentru stat, fără a afecta oamenii. Ultima reorganizare a administrației publice locale a avut loc în 1968, a amintit el.

Președintele PSD a arătat că în România există 429 de localități cu sub 1.500 de locuitori, aproximativ 1.200 cu sub 2.500 și circa 1.500-1.600 cu până la 1.600 de locuitori, din totalul de 3.300 de unități administrativ-teritoriale. Multe dintre acestea nu se mai pot susține economic, nu pot accesa proiecte europene și nu pot oferi servicii de calitate din lipsă de capacitate administrativă.

Grindeanu a susținut că menținerea localităților mici înseamnă condamnarea cetățenilor la sărăcie și a vorbit despre posibile facilități pentru comasare, inclusiv reducerea impozitelor pe patru-cinci ani sau chiar înjumătățirea acestora. El a cerut criterii cuantificabile, care să nu poată fi contestate, dincolo de numărul de locuitori fiind luate în calcul venitul pe cap de locuitor, conectivitatea și serviciile publice oferite.

Liderul PSD a adăugat că formațiunea își asumă reforma chiar dacă va avea de pierdut electoral și că vor exista comitete județene conduse de prefecți pentru discutarea reorganizării la nivelul fiecărui județ. El a dat exemplu Valea Almăjului din Caraș, unde cea mai mare comună, Bozovici, are circa 2.600 de locuitori, iar celelalte peste 1.000, și a spus că primarii au înțeles necesitatea schimbării. Grindeanu a menționat și ideea unui județ Banat format din Timiș și Caraș.

În privința moțiunii de cenzură anunțate de AUR, în cazul în care Guvernul își asumă răspunderea pentru proiect, Grindeanu a spus că aceasta este o ocazie pentru opoziție și că el i-a propus premierului ca reforma să fie făcută prin angajarea răspunderii. El a adăugat că aceeași procedură ar trebui folosită și pentru reducerea și comasarea indemnizațiilor membrilor consiliilor de administrație.

Europarlamentarul PSD Dragoș Benea declarase anterior că prima etapă a reformei administrativ-teritoriale ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul să reflecte noua organizare a țării, iar localitățile sub 3.000 de locuitori să nu rămână condamnate la subdezvoltare.