Nicușor Dan: România a propus cifre pentru împărțirea costurilor trupelor americane

România oferă să plătească pentru trupele americane, pe modelul polonez

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat într-un interviu acordat Financial Times că țara noastră s-a oferit să plătească Statelor Unite costurile menținerii trupelor americane pe teritoriul românesc. Șeful statului a precizat că a propus „niște cifre privind trupele și împărtirea costurilor”, o abordare similară cu oferta făcută de Polonia în luna septembrie.

„Ne dorim mai multe trupe americane și capabilități mai letale”, a afirmat Nicușor Dan. Oferta vine în contextul în care dronele rusești amenință securitatea în zona Mării Negre, iar administrația Trump își propune să reducă prezența militară americană în Europa.

Modelul polonez și cifrele discutate

Polonia s-a angajat să plătească 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar american staționat la o viitoare bază numită Fort Trump. Potrivit Administrației Prezidențiale, în România se află în prezent 1.172 de militari americani, față de 1.700 anterior. Președinția a sugerat că are în vedere o sumă asemănătoare celei oferite de Polonia.

Președintele a prezentat oferta cu câteva zile în urmă subsecretarului american al Apărării, Elbridge Colby, aflat în vizită în Polonia și România, cele mai mari țări de pe flancul estic al NATO. Colby a susținut în trecut o prezență militară americană „mai limitată și mai concentrată” în Europa. Pentagonul, condus de Pete Hegseth, a amenințat de mai multe ori că își va reduce semnificativ trupele de pe continent.

Statele Unite au în prezent aproximativ 10.000 de militari în Polonia, în peste zece locații. Varșovia dorește o bază permanentă care să poarte numele lui Donald Trump și s-a oferit să o finanțeze, plus 15.000 de dolari pe an pentru fiecare militar staționat acolo. După o întâlnire cu Hegseth, ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a declarat că oficialul american i-a transmis că „totul merge în direcția bună”, interpretând mesajul ca pe o „undă verde” pentru o bază americană permanentă în Polonia. Pentagonul nu a răspuns solicitării de comentarii.

Politica externă și amenințările din regiune

Nicușor Dan a spus că România are o politică externă „foarte, foarte asemănătoare” cu a Poloniei, care are o poziție fermă față de Rusia. „Înțelegem amenințarea Rusiei și înțelegem cum ne amenință războiul din Ucraina securitatea”, a declarat el.

Războiul din Ucraina a afectat direct România. Drone rusești s-au prăbușit de mai multe ori pe teritoriul țării, iar nave comerciale au fost lovite în largul coastei. „Rușii încearcă să schimbe mentalitatea țărilor europene care sprijină Ucraina”, a spus Nicușor Dan. „În cazul dronelor care au intrat pe teritoriul nostru, am primit ajutor și acum suntem mult mai bine protejați. Plănuim să facem același lucru la Marea Neagră, cu mai multe echipamente, o pregătire mai bună, dar fără escaladare.”

Bugetul de apărare și baza de la Mihail Kogălniceanu

Potrivit președintelui, România își crește treptat bugetul pentru apărare. Deficitul bugetar mare nu îi permite însă să cheltuiască la fel de mult ca Polonia, care se apropie deja de 5% din PIB pentru apărare. Aceasta este ținta cerută de Trump, pe care aliații NATO s-au angajat să o atingă până în 2035.

Nicușor Dan a subliniat importanța strategică pentru SUA a bazei aeriene de la Mihail Kogălniceanu și a portului Constanța. El a amintit că România a permis armatei americane să folosească baza în războiul împotriva Iranului din acest an, în timp ce alte capitale europene au refuzat.

Expertul militar Sandu-Valentin Mateiu, fost comandant în Forțele Navale Române, spune că militarii americani din România sunt aici în principal pentru a „asigura funcționarea” bazelor. Pe lângă Mihail Kogălniceanu, SUA au personal și sistem antirachetă la baza de la Deveselu. Potrivit lui Mateiu, rămâne de văzut dacă americanii vor trimite unități de luptă în România.

Relațiile cu administrația Trump

Nicușor Dan afirmă că relațiile cu administrația Trump s-au îmbunătățit față de perioada de după alegerile prezidențiale din 2024, anulate pe fondul acuzațiilor de ingerință rusă. În 2025, vicepreședintele american JD Vance a dat România drept exemplu de represiune împotriva politicienilor de dreapta din Europa și a numit „slabe” dovezile ingerinței ruse.

Ales președinte anul trecut, la reluarea scrutinului, Nicușor Dan a minimalizat tensiunile. „Era o nouă administrație în SUA, care nu avea toate informațiile despre cooperarea noastră bilaterală. Cred că foarte curând după aceea au înțeles”, a spus el.