noiembrie 21, 2026
Politica

Neacșu avertizează UDMR: reforma administrativă trebuie să țină cont de componenta etnică

Neacșu avertizează UDMR: reforma administrativă trebuie să țină cont de componenta etnică

Reforma administrativă începe de la comune și orașe mici

Vicepremierul Marian Neacșu a declarat că reforma administrativă va demara de la nivelul local, cu unirea comunelor și orașelor mici care nu se pot întreține din resurse proprii, iar abia după aceea Guvernul va discuta despre noua hartă a județelor sau a regiunilor. Potrivit acestuia, proiectul ar urma să ajungă în Parlament prin asumarea răspunderii Guvernului până la jumătatea lunii martie.

„Undeva în maxim 15 martie am vrea să mergem cu proiectul”, a afirmat Neacșu, referindu-se atât la reforma administrativă, cât și la reorganizarea companiilor de stat. Vicepremierul a explicat că Executivul dorește să prezinte cele două reforme în același timp, dar nu exclude ca reforma administrativă să întârzie, fiind mai complicată. „Mergem cu amândouă odată, dar e foarte posibil ca, la un moment dat, parcursurile să fie ușor diferite”, a spus el.

Reorganizarea, de jos în sus

Neacșu a precizat că reorganizarea trebuie să pornească de la nivelul cel mai mic al administrației, nu de sus în jos. „Nu văd lucrurile făcute de sus în jos, ci mai degrabă de jos în sus”, a declarat vicepremierul.

Prima etapă a reformei va viza comunele și orașele foarte mici, pe care le consideră nesustenabile. „Nu ne mai putem permite să avem orașe cu 2.500 de locuitori, așa cum nu ne mai putem permite să avem comune cu 300-500. Avem 468 de comune, dacă nu mă înșel, care au sub 1.500 de locuitori; nu vor fi niciodată performante. 70% din comunele naționale nu au suficiente resurse financiare proprii pentru a putea să-și constituie un buget și să trăiască din banii lor. Deci e foarte clar că astea trebuie să se întâmple”, a explicat el.

Guvernul urmărește ca, într-o primă fază, comunele și orașele mici să se unească voluntar, pe baza unor criterii clare și cu stimulente care să le convingă. Neacșu a precizat că această procedură de comasare voluntară nu se aplică județelor, pentru care este nevoie de o analiză mult mai amănunțită.

Opt regiuni sau 15 județe

În spațiul public circulă mai multe variante pentru noua hartă a țării. Una dintre ele împarte România în opt regiuni, după actualele regiuni de dezvoltare, iar alta propune 15 județe, organizate după harta curților de apel.

Întrebat care variantă i se pare funcțională, vicepremierul a evitat să aleagă, afirmând că „e foarte greu de apreciat acum”. El susține că decizia trebuie luată abia după prima etapă a reformei și după ce vor exista toate datele și studiile necesare. Neacșu a explicat că populația nu este singurul criteriu și că noile structuri trebuie să se poată susține economic. „Regiunile respective trebuie să ajungă să se susțină economic, ele să fie centre de dezvoltare sau creionate în jurul unor centre de dezvoltare”, a spus el.

Componenta etnică, luată în calcul

Vicepremierul a recunoscut că noua hartă trebuie să țină cont și de comunitatea maghiară, în special în județele Harghita și Covasna. „Ne place sau nu ne place, componenta etnică este totuși una dintre ele”, a declarat acesta.

Declarația vine în contextul în care liderii UDMR au criticat variantele propuse de PSD. Kelemen Hunor a afirmat că este „o reformă proastă” și a amenințat Guvernul cu o moțiune de cenzură.

Întrebat dacă nu se teme că Guvernul ar putea cădea din cauza acestor reforme, Neacșu a răspuns că ele sunt indispensabile: „Eu apreciez că România are o nevoie disperată de ambele reforme”.

Vrei să vezi mai des știrile Focarul în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.

Adaugă la sursele preferate pe Google