Decizia ICCJ în cazul Călin Georgescu: Controverse și reacții
Înalta Curte de Casație și Justiție a respins definitiv cererea lui Călin Georgescu de reluare a turului doi al alegerilor prezidențiale, o decizie care a stârnit reacții vehemente din partea formațiunii politice AUR. Partidul a calificat hotărârea drept „sfidătoare” la adresa milioanelor de români și a acuzat lipsa dovezilor clare care ar fi justificat anularea scrutinului. Această situație a generat un val de nemulțumiri și proteste organizate de AUR în diverse locații din țară.
Proteste masive și apeluri pentru democrație
La scurt timp după decizia ICCJ, liderul AUR, George Simion, a anunțat organizarea unui protest în fața Guvernului, subliniind că românii nu vor accepta „o democrație de fațadă”. Protestele au fost motivate de acuzațiile aduse sistemului judiciar și de nemulțumirile legate de presupusa lipsă de legitimitate a actualului președinte Klaus Iohannis. AUR a cerut vacantarea funcției prezidențiale, susținând că aceasta este deținută „în mod ilegitim”.
Într-un comunicat de presă, AUR a transmis că „românii s-au trezit” și că vor continua să lupte pentru o Românie suverană, unde deciziile sunt luate în interesul poporului. De asemenea, partidul a anunțat noi proteste, inclusiv în fața prefecturilor din întreaga țară și a ambasadelor din străinătate, pentru a atrage atenția asupra problemelor legate de funcționarea democrației.
Acuzații grave și nemulțumiri profunde
AUR a acuzat sistemul de aruncarea la gunoi a voturilor a peste nouă milioane de români și a avertizat asupra încercărilor de cenzură în mediul online și de limitare a votului în Diaspora. Aceste acuzații au fost însoțite de un mesaj dur împotriva sistemului, pe care partidul îl consideră responsabil pentru „lovitura de stat aflată în plină desfășurare”.
În paralel, decizia ICCJ a fost criticată și pentru că ar ignora „lipsa dovezilor clare” în cazul anulării alegerilor, o problemă care, potrivit AUR, subminează încrederea în instituțiile statului. Partidul a reiterat angajamentul său de a lupta pentru democrație și pentru respectarea drepturilor cetățenilor.
Contextul deciziei și reacțiile publice
Decizia Înaltei Curți vine după ce Curtea de Apel București respinsese anterior cererea lui Călin Georgescu, o hotărâre care a fost contestată fără succes. În acest context, reacțiile publice au fost polarizate, unii susținând necesitatea unei justiții independente, în timp ce alții au criticat sistemul pentru lipsa de transparență și echitate.
Protestele organizate de AUR și mesajele transmise de liderii partidului reflectă o nemulțumire profundă în rândul unei părți a societății, care consideră că drepturile fundamentale și principiile democratice sunt în pericol. Situația rămâne tensionată, iar viitorul politic al României pare să fie marcat de noi controverse și dezbateri aprinse.