POLITICĂ
Premierul Ilie Bolojan a propus introducerea unei reglementări care să impună absolvenților facultăților de medicină de stat să activeze în sistemul sanitar din România timp de câțiva ani după finalizarea studiilor. Această măsură este motivată de considerațiile legate de formarea profesională subvenționată din fonduri publice și de responsabilitatea socială a medicilor față de comunitățile în care își desfășoară activitatea.
Bolojan a subliniat importanța remediării dezechilibrelor existente între accesul la servicii medicale în zonele rurale și cele urbane. „Dacă beneficiezi, în ţara noastră, de o pregătire medicală pe toată durata parcursului – studii făcute la buget – ai o obligaţie faţă de ţara aceasta. Cel puţin câţiva ani, trebuie să lucrezi undeva în România”, a declarat prim-ministrul la Adunarea Generală a Asociaţiei Comunelor din România.
PROBLEMELE SISTEMULUI SANITAR
În cadrul discuțiilor, premierul a evidențiat o discrepanță semnificativă între numărul absolvenților și numărul medicilor care aleg să rămână în sistemul public de sănătate. Informațiile aduse în față de Bolojan arată că în fiecare an, aproximativ 7.000 de studenti finalizează studiile medicale, însă numărul celor care persistă în România și, în special, în sectorul public este mult mai mic, ceea ce generează o criză de personal medical.
„Nu vom avea, cu siguranţă, 7.000 de absolvenţi care să devină medici activi în sectorul public. Anual, aproximativ 1.000 reușesc să se angajeze în acest sector. Mulți aleg să plece în străinătate”, a concluzionat Bolojan, trasând o imagine a provocărilor cu care se confruntă sistemul sanitar românesc în fața migrării forțate a specialistilor din domeniu.
SOLUȚII PENTRU DEFICITUL DE MEDICI
Propunerea lui Bolojan este văzută ca o modalitate de a face față deficitului de medici din zonele slab acoperite, având în vedere că deciziile politice sunt esențiale pentru redistribuirea resurselor medicale unde este cea mai mare nevoie. Astfel, acesta subliniază necesitatea unor măsuri guvernamentale asumat responsabile pentru a asigura accesul la servicii medicale de calitate pentru toți cetățenii, mai ales în mediile rurale, unde această nevoie este acută.
În concluzie, apelul lui Ilie Bolojan nu este doar o propunere pentru reformarea sistemului sanitar, ci și un semnal de alarmă asupra nevoii urgente de măsuri structurate și sustenabile care să adreseze atât carențele în formarea profesională, cât și în angajarea medicilor în România.
