Un duel al declarațiilor în energia românească
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, și-a exprimat public dezacordul față de afirmațiile făcute de Călin Georgescu, autoproclamat susținător al „suveranismului” energetic. Într-un limbaj tranșant, Burduja a pus sub semnul întrebării cunoștințele tehnice ale lui Georgescu, ironizându-l cu întrebarea dacă știe diferența dintre watt și volt. În centrul dezbaterii se află viitorul energetic al României și direcția investițiilor strategice.
„Moriștile” eoliene și miturile despre electromagnetism
Burduja a demontat acuzațiile lui Georgescu potrivit cărora turbinele eoliene ar avea un impact negativ asupra mediului. Ministrul a subliniat că, în prezent, 19% din energia produsă în România provine din surse eoliene, o contribuție semnificativă în mixul energetic al țării. În contrast, Georgescu a susținut că aceste „moriști” distrug mediul prin „electromagnetismul lor reptilian”, o afirmație pe care Burduja a catalogat-o drept absurdă și lipsită de fundament științific.
Planuri ambițioase pentru independența energetică
Ministrul Energiei a detaliat viziunea sa pentru un viitor energetic suveran, bazat pe investiții masive în infrastructură. Cu 14 miliarde de euro atrase și proiecte care includ 10.000 MW din energie solară și eoliană, 2.200 MW din energie nucleară și 3.500 MW din gaz, România ar putea să-și dubleze capacitatea de producție până în 2032. Burduja a menționat că aceste investiții vizează nu doar independența energetică, ci și reducerea facturilor pentru consumatorii casnici și industriali.
Controversele privind gazele naturale și relațiile externe
Un alt punct de divergență între cei doi a fost legat de exploatarea gazelor naturale din Neptun Deep. În timp ce Georgescu a sugerat importul de gaze ieftine din Rusia, Burduja a respins această idee, considerând-o o amenințare la adresa suveranității energetice a României. El a avertizat că dependența de resursele rusești ar putea expune țara unor riscuri majore, exemplificând cu situația din Transnistria.
Critici dure și apel la responsabilitate
Burduja a calificat pozițiile lui Georgescu drept populiste și lipsite de consistență. În opinia sa, suveranismul energetic înseamnă investiții strategice, atragerea de fonduri europene și stimularea sectorului privat. Ministrul a punctat că România trebuie să rămână pe o traiectorie occidentală, consolidându-și poziția în Uniunea Europeană și NATO. În acest context, el a subliniat importanța unei strategii coerente care să asigure securitatea energetică a țării.
Viitorul energetic al României: Est sau Vest?
Într-o concluzie fermă, Burduja a evidențiat dilema fundamentală cu care se confruntă România: alegerea între independență și dependență. El a subliniat că investițiile actuale poziționează România ca un actor important pe piața energetică europeană, capabil să exporte energie și să sprijine securitatea regională. Totuși, această direcție pare să deranjeze anumite interese, ceea ce face ca dezbaterea să fie mai relevantă ca niciodată.
