România: un pilon emergent al securității energetice europene
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a adus în discuție un subiect crucial pentru viitorul energetic al Uniunii Europene. În cadrul Euro Industry Summit 2025, oficialul a subliniat că România se află într-un moment istoric, fiind mai aproape ca niciodată de a deveni un furnizor cheie de securitate energetică pentru blocul comunitar. Această ambiție este susținută de statutul țării ca principal producător de gaze naturale din UE, un avantaj consolidat prin proiecte strategice precum Neptun Deep.
Burduja a evidențiat interesul crescând al statelor vecine față de resursele energetice ale României, ceea ce confirmă rolul tot mai important al țării în regiune. El a menționat că acest progres nu este doar un obiectiv, ci o realitate în curs de operaționalizare, bazată pe investiții masive în infrastructură și resurse naturale diverse.
Tranziția energetică: între pragmatism și competitivitate
Deși România își menține angajamentul față de tranziția energetică, ministrul a subliniat importanța unui pragmatism bine calibrat. Cu peste 14 miliarde de euro atrase pentru proiecte de energie regenerabilă și infrastructură, țara demonstrează o abordare echilibrată între modernizare și sustenabilitate. Burduja a insistat că tranziția nu trebuie să compromită competitivitatea economică a Uniunii Europene, ci să o susțină.
În acest sens, România își propune să valorifice întregul său mix energetic, care include resurse precum gazele naturale, energia nucleară, hidroenergia, energia eoliană și cea solară. Strategia vizează nu doar securitatea energetică, ci și menținerea unor prețuri competitive pentru consumatori și industrii.
Infrastructură strategică pentru securitate regională
România și-a consolidat poziția de hub energetic regional prin finalizarea unor proiecte majore de infrastructură, precum gazoductele BRUA și Ungheni-Chișinău. De asemenea, avansarea lucrărilor la gazoductul Tuzla-Podișor reprezintă un pas semnificativ în diversificarea surselor de aprovizionare. Aceste inițiative permit nu doar asigurarea consumului intern, ci și sprijinirea statelor vecine, inclusiv Republica Moldova.
Ministrul Energiei a reiterat că România nu poate renunța la capacitățile de producție existente fără a le înlocui cu alternative viabile. În acest sens, discuțiile la nivel european pentru prelungirea termenelor de eliminare a cărbunelui sunt esențiale pentru a menține echilibrul între tranziția energetică și nevoile economice.
Securitatea energetică: fundamentul unei economii competitive
Burduja a concluzionat că securitatea energetică este o componentă vitală a securității europene în ansamblu. Fără acces la energie la prețuri accesibile, competitivitatea economică și investițiile în apărare sunt compromise. România își asumă, astfel, un rol central în stabilitatea energetică a Uniunii Europene, demonstrând că resursele naturale și infrastructura strategică pot deveni piloni ai dezvoltării regionale.
