Refuzul lui Călin Georgescu: între ambiguitate și controverse
Călin Georgescu a fost întrebat în cadrul unei emisiuni online dacă este ofițer acoperit al unui serviciu secret din România. Răspunsul său a fost unul evaziv, declarând că „nu are nicio legătură cu asta” și că întrebările sunt „inutile și inadecvate”. Acesta a subliniat că nu a venit să discute astfel de subiecte și a încheiat discuția privind acest aspect.
În aceeași intervenție, Georgescu a fost întrebat cum ar vedea reforma serviciilor secrete. Răspunsul său a fost o pledoarie pentru patriotism, evocând „jurământul sacru” al militarilor și bazându-se pe profesionalismul celor din sistem. De asemenea, a făcut referire la „legea eroică a Sarmisegetuzei”, un principiu pe care îl consideră esențial pentru reformă.
Kelemen Hunor: „Georgescu, omul vechiului sistem”
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că Georgescu ar aparține vechiului sistem, fiind legat de rețeaua Caraman prin mentorul său, Mircea Malița. Potrivit lui Hunor, Georgescu nu este un personaj anti-sistem, ci un reprezentant al structurilor vechi, subliniind că studiile acestuia din perioada comunistă, în centre precum New York și Londra, erau accesibile doar anumitor persoane din rețeaua respectivă.
Hunor a evidențiat conexiunea cu Mihai Caraman, primul șef al SIE, cunoscut pentru implicarea sa în spionajul NATO în favoarea KGB. Caraman a fost implicat într-un scandal internațional, iar legătura sa cu structurile comuniste a fost ulterior confirmată prin diverse documente.
Controversele legate de mentoratul lui Mircea Malița
Călin Georgescu a afirmat că mentorul său a fost Mircea Malița, fost diplomat și academician. Cu toate acestea, familia lui Malița a contestat această declarație, acuzându-l pe Georgescu că ar fi mințit și că ar fi sustras mii de cărți de vizită din arhiva acestuia. Relația dintre cei doi s-ar fi deteriorat definitiv din cauza acestor acțiuni, potrivit familiei fostului diplomat.
Mihai Caraman și umbrele trecutului
Mihai Caraman, o figură controversată a istoriei serviciilor secrete românești, a fost implicat în activități de spionaj care au dus la breșe majore de securitate în NATO. Acesta a fost ulterior expulzat din Franța și a continuat să activeze în structurile Securității comuniste. După Revoluția din 1989, Caraman a revenit în prim-plan, fiind numit șef al SIE, dar a fost înlăturat sub presiunea NATO.
Legătura indirectă dintre Caraman și Călin Georgescu, prin intermediul lui Mircea Malița, ridică semne de întrebare asupra influențelor pe care le-ar putea avea Georgescu în contextul actual. Aceste conexiuni istorice pun în lumină complexitatea relațiilor din spatele scenei politice și de securitate din România.
Întrebări fără răspuns
Discursul lui Călin Georgescu și refuzul său de a răspunde la întrebările legate de posibila sa implicare în servicii secrete lasă loc speculațiilor. Într-un peisaj politic deja marcat de controverse, astfel de ambiguități nu fac decât să alimenteze dezbaterile despre influențele și interesele din culisele puterii.
