Ce se întâmplă cu cele 26 de județe care ar putea dispărea. „Avem 2 factori de presiune”

Reforma administrativă: România ar putea rămâne cu 15 județe, pe modelul Curților de Apel

România ar putea ajunge la doar 15 județe, în loc de 41, dacă reforma administrativ-teritorială discutată în PSD ar fi aplicată după modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar. Varianta ar presupune redesenarea granițelor administrative actuale, astfel încât mai multe județe să fie reunite în unități teritoriale mai mari. Europarlamentarul PSD Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a explicat că această primă etapă ar trebui încheiată până la alegerile din 2028, astfel încât scrutinul să reflecte noua organizare a țării: „Toate partidele vor pleca de la zero”.

Care județe ar putea rămâne centre administrative

Printre județele care ar putea rămâne centre administrative se numără Bihor, Timiș, Dolj, Constanța, Galați, Prahova, Alba, Mureș, Bacău, Iași, Suceava și Cluj. În schimb, județe precum Satu Mare, Arad, Caraș-Severin, Olt, Gorj, Mehedinți, Tulcea, Dâmbovița, Buzău, Vaslui, Botoșani și Neamț ar putea dispărea ca unități administrative distincte și ar urma să fie comasate cu județele învecinate. PSD nu a stabilit deocamdată un număr final de județe, iar comasările ar urma să fie fundamentate pe o matrice de sustenabilitate care va lua în calcul populația rezidentă, sustenabilitatea financiară și capacitatea de colectare a taxelor locale.

„Avem doi factori de presiune”: alegerile locale din 2028 și noul cadru financiar european

Benea a explicat că România se află sub presiunea a două momente-cheie pentru implementarea reformei până în 2028: alegerile locale și cadrul financiar multianual 2028 – 2034 al Uniunii Europene. „Avem doi factori de presiune: alegerile locale din 2028, această hartă ar trebui să fie validă, și startul pe competiția pentru fondurile europene pentru 2028 – 2034. Comunități care sunt azi sub 3.000 de locuitori sunt condamnate la subdezvoltare”, a declarat acesta. El a adăugat că proiectul este în lucru și că nu poate avansa un calendar, deoarece „calendarul nu este la PSD, ci la guvern”.

Prima etapă: comasarea voluntară a localităților sub 1.500 de locuitori

Într-o primă etapă, Ministerul Dezvoltării demarează comasarea voluntară a localităților cu până la 1.500 de locuitori. Benea a atras atenția că aceste comasări trebuie să ducă la unități care depășesc pragul de 3.000 de locuitori: „Sper să se comaseze localități până la 1.500 voluntar, dar care totuși să treacă de cifra de 3000. Adică nu să comasăm 800 cu 800 și să facem 1.600. (…) Să nu ne trezim că din trei comune nu facem nici 2.500 de locuitori”.

Modelul Curților de Apel și ultima reorganizare din 1968

Pentru comasarea județelor, planul are la bază organizarea celor 15 Curți de Apel civile, ale căror circumscripții teritoriale acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București. „Am propus ca punct de plecare organizarea Curților de Apel. E un punct de plecare. (…) Pot rămâne 20-17, asta în urma unor discuții pe bază de criterii și cifre. Repet, această reorganizare a Curților de Apel a fost inițiată de Mircea Ionescu Quintus, ca ministru al Justiției, în 1992”, a spus Benea, care a precizat, referitor la Buzău: „Nu știu unde va fi, va fi cu Prahova, va fi cu Galați, nu speculez”. El a subliniat că ultima reformă administrativ-teritorială a României a fost în 1968, în timp ce toate celelalte state ale Uniunii Europene au trecut prin acest proces din 1980 până în prezent.

„Singurul câștigător detașat al acestui proiect este cetățeanul”

Potrivit europarlamentarului, principalul beneficiar al reformei va fi cetățeanul, deoarece ponderea populației contribuie semnificativ la analiza cost-beneficiu făcută de Comisia Europeană la aprobarea finanțărilor: „Indicele de populație, trendul demografic, contează foarte mult în analiza cost-beneficiu, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu apă sau nu se aprobă, dacă se aprobă un proiect de alimentare cu gaze sau nu. (…) Calitatea serviciilor mai bună, investiții mai multe în școli, în grădinițe, în iluminat public, toate acestea au nevoie de finanțări. Bani de la bugetul de stat sau bani europeni. Iar aceștia sunt tot mai scumpi”, a mai spus Benea.