O viziune controversată: canalul subacvatic Marea Neagră – Marea Caspică
Declarațiile recente ale lui Călin Georgescu, fost candidat la alegerile prezidențiale din 2024, au stârnit reacții diverse și controverse aprinse. Propunerea sa de a construi un tunel subacvatic care să lege Marea Neagră de Marea Caspică, proiect ce ar presupune o graniță românească la Caspică, a fost catalogată de mulți drept o idee fantasmagorică. Într-un interviu acordat la Metropola TV, Georgescu a detaliat acest plan, susținând că ar reprezenta o soluție strategică pentru România în contextul geopolitic actual.
Potrivit lui Georgescu, acest tunel ar putea rezolva inclusiv tensiunile legate de echipamentele Huawei, într-un eventual conflict SUA-China. Totuși, legătura dintre acest proiect uriaș și problema telecomunicațiilor chinezești rămâne neclară, ridicând întrebări despre fezabilitatea și utilitatea reală a unei astfel de inițiative.
Întrebări fără răspuns și obstacole majore
Planul propus de Călin Georgescu ridică multiple întrebări. În primul rând, care ar fi beneficiile concrete pentru România? Ce tip de comerț sau avantaj strategic ar putea aduce un astfel de tunel? În al doilea rând, este neclar cum ar putea fi realizată o asemenea construcție, având în vedere complexitatea geografică a regiunii. Tunelul ar trebui să traverseze nu doar Marea Neagră, ci și teritorii din Georgia și Azerbaidjan, ceea ce implică acorduri internaționale complexe și investiții colosale.
Geografia Munților Caucaz reprezintă o provocare tehnică uriașă, iar costurile ar fi astronomice. De exemplu, Eurotunelul, care leagă Franța de Regatul Unit, a costat miliarde de lire sterline și a necesitat ani de muncă intensă, în condiții mult mai favorabile decât cele propuse de Georgescu. În comparație, proiectul Marea Neagră – Caspică ar necesita resurse financiare și logistice mult mai mari, fiind de peste 40 de ori mai lung decât Eurotunelul.
Reacții și implicații geopolitice
Declarațiile lui Georgescu au atras critici și scepticism, mai ales în contextul relațiilor diplomatice ale României cu țările implicate. Este greu de imaginat că guvernele din Georgia și Azerbaidjan ar permite o astfel de intervenție pe teritoriul lor fără beneficii clare și fără un parteneriat solid. În plus, țările riverane Mării Caspice, precum Rusia și China, au interese strategice majore în regiune, ceea ce face ca un astfel de proiect să fie extrem de sensibil din punct de vedere geopolitic.
Mai mult, implicarea Statelor Unite într-un proiect care ar putea favoriza indirect rivalii săi geopolitici, Rusia și China, pare improbabilă. Georgescu a susținut că proiectul ar atrage interesul americanilor, dar nu a oferit explicații concrete despre cum ar putea acest tunel să servească interesele SUA.
Un vis imposibil sau o strategie ascunsă?
Ideea unui canal sau tunel care să lege Marea Neagră de Marea Caspică nu este nouă. Proiecte similare au fost propuse de-a lungul istoriei, inclusiv de regimul sovietic al lui Iosif Stalin, dar au fost abandonate din cauza dificultăților tehnice și a costurilor uriașe. Recent, regimul lui Vladimir Putin a readus în discuție un proiect de acest tip, cunoscut sub numele de Canalul Eurasia, dar fără progrese semnificative.
În acest context, propunerea lui Georgescu pare mai degrabă o încercare de a atrage atenția publicului decât un plan realist. Rămâne de văzut dacă această idee va fi dezvoltată în vreun fel sau dacă va rămâne doar o declarație controversată, menită să alimenteze dezbaterile politice și să polarizeze opinia publică.
