Lectura în școli: o criză ignorată?
Într-un peisaj educațional tot mai dominat de tehnologie, președintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, atrage atenția asupra unei realități alarmante: declinul lecturii în rândul elevilor. Această problemă, descrisă drept o „rara avis” în școala românească, ridică întrebări serioase despre rolul educației în formarea generațiilor viitoare.
Crin Antonescu și proiectul „cărții pentru România”
Candidatul la alegerile prezidențiale din 2025, Crin Antonescu, a răspuns acestor îngrijorări în cadrul unei vizite la Biblioteca Județeană Mureș. Deși proiectul său prezidențial include deja cultura și educația, Antonescu propune o inițiativă dedicată cărții. „Cartea nu are vârstă. Societățile civilizate au fost clădite pe lectură, iar România nu trebuie să facă excepție”, a declarat acesta.
Vizita sa a inclus descoperirea unei cărți rare din 1485, un simbol al patrimoniului cultural care, potrivit lui Antonescu, poate inspira o renaștere a interesului pentru lectură. Totuși, candidatul subliniază că responsabilitatea nu revine doar liderilor politici, ci și părinților, corpului didactic și elitei universitare.
Bibliotecile, bastioane ale memoriei colective
Directoarea Bibliotecii Județene Mureș, Monica Avram, a evidențiat valoarea inestimabilă a colecțiilor de carte veche. Printre acestea, un Evangheliar din 1760, legat la Târgu Mureș, reflectă istoria bogată a literaturii românești. „Această colecție mică, dar valoroasă, este o punte între trecut și viitor”, a spus Avram.
Un apel la responsabilitate colectivă
Declinul lecturii nu este doar o problemă educațională, ci și una culturală. Antonescu a subliniat că președintele poate iniția proiecte, dar soluțiile trebuie să vină dintr-un efort comun. Într-o epocă a digitalizării, păstrarea interesului pentru lectură devine un test al valorilor fundamentale ale societății.
Cartea: o moștenire pentru viitor
Dezbaterea despre importanța lecturii în școli deschide o fereastră spre o problemă mai amplă: cum poate România să își păstreze identitatea culturală într-o lume globalizată? Răspunsul, sugerează Antonescu, ar putea începe cu un proiect dedicat cărții, un simbol al cunoașterii și al progresului.
