Strategii de influență și ingerințe externe în alegerile prezidențiale din România
O anchetă amplă dezvăluie detalii alarmante despre implicarea serviciilor secrete rusești în alegerile prezidențiale din România, desfășurate în noiembrie 2024. Conform raportului publicat de portalul francez Mediapart, Serviciul Român de Informații (SRI) a identificat peste 85.000 de atacuri cibernetice lansate din 33 de țări, toate având ca țintă infrastructura electorală a statului român. Aceste atacuri, descrise drept „sofisticate” și realizate cu „tehnici avansate de anonimizare”, au fost coordonate chiar și în ziua scrutinului.
Inițial, Kremlinul ar fi mizat pe Diana Șoșoacă ca principală favorită în cursa electorală, însă blocarea candidaturii acesteia de către Curtea Constituțională a forțat o schimbare de strategie. Astfel, atenția s-a mutat asupra lui Călin Georgescu, considerat varianta de rezervă. Campania sa a fost susținută printr-o mobilizare masivă pe platforma TikTok, unde au fost activate 25.000 de conturi coordonate și peste 130 de influenceri, generând milioane de vizualizări. Rezultatul? O creștere spectaculoasă în sondaje, de la sub 1% la un impresionant 23% în primul tur.
Manipularea opiniei publice și răspândirea propagandei
Strategia Kremlinului nu s-a limitat la atacuri cibernetice. Documentele declasificate arată utilizarea unor grupuri de comunicare pe Telegram și Discord pentru coordonarea acțiunilor de manipulare. Aceste grupuri ofereau instrucțiuni precise despre cum să fie influențate algoritmii platformelor și să fie simulate susțineri spontane pentru candidatul preferat. În paralel, influenceri locali au fost plătiți pentru a distribui conținut aparent neutru, dar care promova subtil anumite mesaje.
După ce Curtea Constituțională a anulat alegerile, invocând dovezi clare de manipulare și ingerință externă, o nouă etapă a campaniei de influență a fost declanșată. Propaganda online a fost intensificată pentru a prezenta decizia instanței drept o „lovitură de stat”. Pe rețelele sociale au fost distribuite imagini trucate, sugerând prezența tancurilor în marile orașe și implicarea NATO într-un presupus complot împotriva României.
Un model de influență replicat în Europa
Ancheta atrage atenția asupra faptului că ceea ce s-a întâmplat în România face parte dintr-o strategie mai amplă, aplicată și în alte state europene. Franța, de exemplu, a semnalat ingerințe similare din partea administrației prezidențiale ruse. Este evident că aceste campanii de influență nu sunt izolate, ci reprezintă o tactică sistematică menită să destabilizeze democrațiile europene.
În contextul acestor dezvăluiri, România se pregătește pentru un nou tur de scrutin, programat pe 4 mai. Totuși, încrederea în integritatea procesului electoral pare grav afectată. Agenția franceză Viginum concluzionează că unul dintre principalele prejudicii ale acestei campanii de manipulare a fost erodarea încrederii alegătorilor în sistemul democratic.
