Deficit bugetar și justificări politice: Marcel Ciolacu explică situația
Într-un context economic tensionat, premierul Marcel Ciolacu a adus în prim-plan creșterea deficitului bugetar pentru anul 2024, oferind explicații ce au stârnit dezbateri intense. Potrivit acestuia, cheltuielile neprevăzute au fost generate de două factori majori: accelerarea investițiilor în infrastructura rutieră și presiunea alegerilor locale. Aceste evenimente au determinat o cheltuială de peste 50% din bugetul estimat pentru patru ani, o situație care ridică semne de întrebare privind prioritizarea resurselor publice.
Ciolacu a subliniat necesitatea aprobării rapide a bugetului pentru 2025, avertizând că întârzierea ar afecta grav salariile, pensiile și fondurile europene. Premierul a declarat că România se încadrează în deficitul asumat de 7%, dar criticii săi pun sub semnul întrebării sustenabilitatea acestei afirmații, având în vedere contextul economic dificil.
Investiții majore: infrastructura rutieră și programul Anghel Saligny
Un punct central al explicațiilor oferite de premier se referă la investițiile în infrastructura rutieră, unde cofinanțarea a ajuns la un impresionant 60%. Proiecte precum Autostrada Moldova și programul Anghel Saligny au fost menționate drept priorități, însă ritmul accelerat al cheltuielilor ridică întrebări legate de eficiența și transparența alocării fondurilor. Ciolacu a insistat că aceste proiecte sunt esențiale pentru îmbunătățirea nivelului de trai, mai ales în zonele rurale, dar scepticismul public rămâne ridicat.
Programul Anghel Saligny, evaluat la 65 de miliarde de lei pe patru ani, a fost utilizat intens în 2024, în contextul alegerilor locale. Premierul a explicat că autoritățile locale au accelerat proiectele pentru a răspunde nevoilor comunităților, însă rezultatul a fost o presiune financiară considerabilă asupra bugetului național.
Alegeri locale și impactul asupra cheltuielilor publice
Alegerile locale au jucat un rol semnificativ în creșterea deficitului bugetar, potrivit premierului. Autoritățile locale au dorit să finalizeze proiectele înainte de alegeri, ceea ce a dus la o utilizare accelerată a resurselor financiare. Această situație a generat controverse, mulți considerând că prioritizarea electorală a fost pusă înaintea unei planificări financiare responsabile.
Ciolacu a încercat să calmeze temerile legate de sustenabilitatea bugetului, afirmând că România a intrat în 2025 cu datorii mai mici decât în anul precedent. Cu toate acestea, criticii săi atrag atenția asupra riscurilor pe termen lung, mai ales în contextul unui deficit deja ridicat.
Un buget sub presiune: salarii, pensii și fonduri europene
Premierul a avertizat că o întârziere în aprobarea bugetului pentru 2025 ar putea avea consecințe grave asupra economiei și societății. Salariile, pensiile și investițiile ar fi direct afectate, ceea ce ar pune presiune suplimentară pe un sistem deja fragil. În plus, fondurile europene, vitale pentru dezvoltarea infrastructurii și a altor sectoare, ar putea fi compromise.
În ciuda asigurărilor oferite de premier, rămân întrebări legate de modul în care guvernul va gestiona provocările financiare viitoare. Cu un deficit bugetar de 7% și cheltuieli accelerate în 2024, presiunea asupra economiei rămâne considerabilă, iar măsurile de redresare sunt așteptate cu interes de opinia publică.
