Diana Șoșoacă și spectacolul de la Curtea Constituțională
Un episod fără precedent a avut loc la Curtea Constituțională a României, unde Diana Șoșoacă, lidera partidului SOS România, a intrat cu forța în birourile instituției. Însoțită de colegii săi de partid, aceasta a căutat insistent un judecător, strigând către angajați să iasă afară și să fie arestați. În cele din urmă, a întâlnit judecătorul Gheorghe Stan, care a părăsit biroul în fața insistențelor acesteia.
Motivul invocat de Șoșoacă pentru această acțiune a fost solicitarea unor dovezi legate de anularea alegerilor prezidențiale din România, însă adevăratul scop era contestarea deciziei CCR care îi interzice candidatura la președinție. Într-un gest ce a stârnit controverse, aceasta a fost surprinsă căutând prin caserolele cu mâncare ale angajaților, comentând despre ciorbă, brânză și prăjituri.
O candidatură contestată și o campanie controversată
Diana Șoșoacă a anunțat că intenționează să candideze la alegerile prezidențiale și că a strâns aproape toate semnăturile necesare pentru a-și depune candidatura. Ea a declarat că va continua lupta împotriva deciziilor pe care le consideră nedrepte, acuzând Curtea Constituțională și alte figuri politice de manipulare și trădare.
Decizia CCR din octombrie 2024 de a respinge candidatura sa a fost motivată de contestațiile depuse împotriva acesteia. Șoșoacă a acuzat sistemul politic de conspirații și a susținut că partidul său, SOS România, reprezintă singura alternativă reală pentru schimbare, invocând sprijinul divin în demersurile sale.
Reacții și implicații
Acțiunile Dianei Șoșoacă au generat un val de reacții în spațiul public, fiind criticate atât de adversarii politici, cât și de o parte a opiniei publice. Gesturile sale de la CCR au fost considerate de unii drept o încercare de a atrage atenția asupra campaniei sale, în timp ce alții le-au catalogat drept un abuz și o încălcare a normelor democratice.
Într-un context politic tensionat, aceste evenimente ridică întrebări despre limitele comportamentului politic și despre modul în care astfel de acțiuni pot influența percepția publică asupra candidaților și a instituțiilor democratice.
