Pensiile speciale ale magistraților: un proiect controversat în coaliția de guvernare
Coaliția PSD-PNL-UDMR a depus un nou proiect de lege ce vizează pensiile speciale ale magistraților. Documentul, prezentat în Parlament, propune o serie de modificări semnificative, inclusiv creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani, măsură ce va intra în vigoare până în anul 2045. Potrivit liderilor coaliției, această inițiativă urmărește alinierea sistemului de pensii la principiul echității, conform reformelor prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Detalii tehnice ale proiectului: ce se schimbă pentru magistrați
Proiectul prevede că, începând cu 1 ianuarie 2026, magistrații se pot pensiona doar dacă îndeplinesc condiția de vechime minimă de 25 de ani exclusiv în funcții de specialitate și dacă au cel puțin 48 de ani. Vârsta minimă de pensionare va crește treptat, ajungând la 65 de ani în 2045. În plus, pensia de serviciu va fi calculată la 65% din media indemnizațiilor brute lunare și a sporurilor din ultimele 48 de luni de activitate, fără a depăși venitul net din ultima lună lucrată.
Aceste prevederi se aplică și personalului auxiliar de specialitate al instanțelor și parchetelor, precum și tehnicienilor criminaliști. Măsurile sunt justificate de necesitatea unei reforme mai echitabile a sistemului de pensii, dar generează controverse în rândul profesioniștilor din justiție.
Reacții și controverse: un proiect care divizează
Proiectul de lege semnat de Marcel Ciolacu, Cătălin Predoiu, Kelemen Hunor și Varujan Pambuccian a stârnit reacții puternice. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) și Parchetul General au solicitat o întâlnire urgentă cu liderii coaliției pentru a discuta implicațiile acestui proiect. Criticii susțin că măsurile propuse pot afecta independența sistemului judiciar și pot descuraja intrarea în profesie.
În prezent, pensiile speciale pentru magistrați sunt calculate la 80% din baza de calcul, ceea ce face ca noul proiect să fie perceput ca o reducere semnificativă a beneficiilor. Totodată, se ridică întrebări cu privire la sustenabilitatea financiară a măsurilor propuse și la impactul lor asupra viitorilor pensionari din sistemul de justiție.
Un pas spre reformă sau o sursă de tensiuni politice?
Expunerea de motive a proiectului subliniază că măsurile sunt necesare pentru a promova echitatea și sustenabilitatea în sistemul de pensii. Cu toate acestea, criticii atrag atenția asupra riscurilor politice și sociale generate de o astfel de inițiativă. Creșterea treptată a vârstei de pensionare și limitarea cuantumului pensiilor sunt percepute de unii ca fiind măsuri necesare, dar de alții ca o amenințare la adresa stabilității profesionale în domeniul justiției.
Proiectul rămâne un subiect fierbinte pe agenda publică, iar dezbaterile din Parlament și din societatea civilă vor juca un rol crucial în determinarea viitorului acestuia. Rămâne de văzut dacă măsurile propuse vor reuși să echilibreze nevoia de reformă cu cerințele de echitate și sustenabilitate.
