Dezbaterea electorală: candidații și Constituția
Ultima confruntare electorală înainte de alegerile prezidențiale a adus în prim-plan viziuni diferite asupra modificării Constituției României. Candidații au prezentat idei ce variază de la drepturi fundamentale la schimbări structurale în organizarea statului.
John Ion Banu a propus întărirea rolului referendumului popular, sugerând că acesta ar trebui să aibă putere executivă. În plus, a menționat că ar prefera un guvern minoritar, fără a detalia impactul acestei schimbări asupra echilibrului politic.
Elena Lasconi a adus în discuție drepturile femeilor, pledând pentru un referendum privind avortul și susținând inițiativa „fără penali în funcții publice”. Lasconi a subliniat importanța Punctului 8 de la Timișoara, considerând că actuala Constituție este „bună”, dar necesită ajustări.
Lavinia Șandru a propus o schimbare radicală: transformarea României într-o republică prezidențială de tip american. Argumentul său principal a fost că un președinte-premier ar putea eficientiza guvernarea, însă rămâne de văzut cum ar funcționa această structură în contextul politic actual.
Perspective divergente asupra priorităților constituționale
Crin Antonescu și Nicușor Dan au adoptat o poziție conservatoare, afirmând că modificarea Constituției nu este o prioritate. Antonescu a sugerat doar clarificarea rolurilor președintelui și premierului, în timp ce Nicușor Dan a propus ca judecătorii CCR să fie magistrați de profesie, cu nominalizări din sistemul judiciar.
Daniel Funeriu a pledat pentru întărirea dreptului la opinie și pentru o mai mare responsabilitate a autorităților publice față de cetățeni. De asemenea, a propus introducerea moștenirii creștine în Constituție, un subiect ce ar putea genera controverse.
Cristian Terheș a abordat teme sociale și economice, propunând definirea clară a căsătoriei ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, precum și garantarea dreptului de a folosi bani cash. Aceste propuneri reflectă o viziune tradiționalistă, dar ridică întrebări despre adaptabilitatea lor la contextul modern.
Un peisaj electoral fragmentat
Divergențele dintre candidați reflectă complexitatea peisajului politic actual. De la întărirea drepturilor fundamentale la schimbări structurale majore, propunerile evidențiază priorități diferite și abordări variate asupra viitorului constituțional al României.
În timp ce unii candidați propun schimbări radicale, alții se concentrează pe menținerea stabilității, sugerând doar ajustări punctuale. Aceste diferențe vor influența cu siguranță alegătorii, care sunt chemați să decidă direcția pe care o va urma țara în următorii ani.
