Ghigiu: Apărarea și MAE trebuie să ceară renegocierea contractelor cu Rheinmetall

Mihai Ghigiu cere renegocierea contractelor SAFE cu Rheinmetall, chiar cu riscul unor penalități

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Ghigiu, a declarat că România trebuie să renegocieze contractele din programul SAFE și i-a somat pe omologii săi de la Ministerul Apărării și Ministerul Afacerilor Externe să ceară Comisiei Europene „o nouă șansă” în acest sens, „chiar cu riscul unor penalități”.

Referindu-se la contractele acordate firmei Rheinmetall, ministrul a spus că afacerea îi amintește de cazul Skoda, un scandal care a zguduit România interbelică și a culminat cu demisia Guvernului Maniu. Potrivit lui Ghigiu, țara noastră trebuie să își asume în fața Comisiei Europene că „am fost proști, ticăloși și corupți” și să ceară o nouă șansă pentru renegocierea contractelor din programul SAFE.

„Îmi amintesc perioada interbelică, dacă vă amintiți, cazul Skoda, în care, la fel, Iuliu Maniu a ajuns să-și dea demisia din calitatea de premier, după un contract la fel de complicat cum e și cel cu Rheinmetall. Cred că România are oameni astăzi, care pot să convingă Bruxelles-ul că am fost proști, că am fost ticăloși, că am fost corupți și că avem nevoie de o nouă șansă pentru a putea să îndreptăm aceste lucruri”, a spus Ghigiu.

Ministrul și-a somat omologii de la Apărare și de la Externe să inițieze aceste discuții cu Comisia Europeană. „Cred că e obligatoriu la Ministerul Apărării, la Ministerul de Externe să avem o astfel de discuție pentru a renegocia aceste contracte, chiar cu riscul unor penalități. Din punctul meu de vedere, fără să fiu specialist în domeniul armamentului, România, prin aceste contracte, nu se pregătește pentru războiul viitorului. Se pregătește cel mult pentru războiul de astăzi, dacă nu chiar pentru cel de ieri”, a spus ministrul.

Ministrul Apărării Naționale, Radu Oprea, a anunțat, săptămâna trecută, că a trimis Corpul de Control la DGARM, structura specializată din cadrul MApN care se ocupă cu achizițiile echipamentelor, pentru a verifica contractele din SAFE. Șase din cele 15 contracte din SAFE au ajuns la gigantul german Rheinmetall, care ar urma să încaseze cea mai mare parte a banilor, peste 5,6 miliarde de euro.

Lista celor 15 programe majore de înzestrare include transportoare blindate Piranha 5 – 831,2 milioane euro (139 vehicule dintr-un total de 359, produse în România de GDELS), platforme de transport IVECO – 344,4 milioane euro pentru 1.115 camioane, centre de operații tactice pentru apărare aeriană – 160 milioane euro, vedete de intervenție pentru scafandri – 84 milioane euro (Rheinmetall Naval Systems), nave de patrulare maritimă – 836 milioane euro (Rheinmetall Naval Systems, cu producție la Mangalia), elicoptere H225M Caracal – 852 milioane euro pentru 12 aparate (Airbus, în parteneriat cu Franța), sisteme Naval Strike Missile – 207 milioane euro (Kongsberg), mașini de luptă ale infanteriei Lynx – 2,598 miliarde euro pentru 232 vehicule (Rheinmetall, producție parțială la Mediaș), sisteme antiaeriene Skynex – 476 milioane euro (Rheinmetall Italia), sisteme antiaeriene Skyranger 35 – 470 milioane euro (Rheinmetall Italia), radare GM200 – 258 milioane euro pentru 12 sisteme (Thales), sisteme antiaeriene IRIS-T – 547,83 milioane euro, drone de tip loitering – 147 milioane euro, sisteme CIWS Millennium – 36 milioane euro (2 sisteme Rheinmetall) și muniție calibru 35 mm – 450 milioane euro (peste 400.000 de bucăți).

Afacerea Skoda a fost unul dintre cele mai celebre procese din România interbelică. Atunci, Armata Română a primit armament de proastă calitate la prețuri umflate. La baza acestui scandal a fost un contract în valoare de aproximativ 7 miliarde lei, semnat în 1930 de guvernul Maniu cu Uzinele de armament Škoda din Cehoslovacia. Scandalul a izbucnit oficial în 1933, când au fost dezvăluite rețelele de mită conduse de Bruno Seletzky, reprezentantul Škoda în România, care mituise politicieni și ofițeri superiori. Seletzky a fost arestat, anchetele au scos la iveală liste de nume și comisioane uriașe, iar presiunea publică a dus la demisii din rândul clasei politice și la sinuciderea generalului Sică Popescu în timpul cercetărilor.