Guvernul deschide porțile pentru 100.000 de lucrători străini în 2025
Într-o decizie care atrage atenția asupra problemelor acute ale pieței muncii din România, Guvernul a aprobat un contingent de 100.000 de lucrători străini pentru anul 2025. Această măsură vine ca răspuns la deficitul de forță de muncă semnalat de angajatori, conform declarațiilor purtătorului de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, Mihai Constantin a explicat că decizia a fost luată în urma consultărilor din Consiliul Național Tripartit, o platformă de dialog între Executiv și angajatori. El a subliniat că acest contingent nu include cetățeni români sau din statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Elveției. Astfel, plafonul rămâne similar celui din ultimii trei ani, fără a obliga ocuparea completă a locurilor disponibile.
Un deficit alarmant și o soluție controversată
Statisticile recente oferite de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă indică un deficit semnificativ de angajați în România. În primele zece luni ale anului 2024, peste 543.000 de locuri de muncă au fost declarate vacante, cele mai multe fiind în domenii precum curierat, construcții, manipulare de mărfuri și linii de asamblare. Decizia Guvernului de a aproba acest contingent de lucrători străini este văzută ca o încercare de a acoperi acest gol.
La finalul anului 2024, erau active peste 146.000 de contracte individuale de muncă ale cetățenilor din afara UE și SEE, dintre care aproape 94.000 au fost încheiate recent. Aceste cifre reflectă o tendință crescătoare în angajarea forței de muncă din afara granițelor europene, în special în sectoare unde cererea depășește cu mult oferta locală.
Un pas înainte sau o soluție temporară?
Decizia Guvernului ridică întrebări legate de sustenabilitatea acestei măsuri pe termen lung. În timp ce angajatorii salută această inițiativă, criticii susțin că autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe formarea și integrarea forței de muncă locale. Totodată, rămâne de văzut dacă această măsură va reuși să stabilizeze piața muncii sau dacă va genera noi provocări sociale și economice.
Într-un context global marcat de migrație și competiție pentru forța de muncă, România pare să se alinieze unui trend internațional, dar riscurile asociate cu o astfel de politică nu pot fi ignorate. Rămâne de văzut cum va evolua situația în 2025 și dacă măsurile luate vor avea efectele dorite asupra economiei naționale.
