Ordonanța „Trenuleț” – un pas controversat în politica economică a României
Guvernul României a adoptat recent așa-numita Ordonanță „Trenuleț”, un set de măsuri economice care a stârnit dezbateri intense atât în spațiul public, cât și în mediul politic. Documentul introduce măsuri de austeritate, tăieri bugetare și eliminarea unor facilități fiscale, având ca scop reducerea deficitului bugetar și menținerea stabilității economice. În ciuda avizului nefavorabil emis de Consiliul Economic și Social (CES), Guvernul a decis să implementeze aceste măsuri începând cu 1 ianuarie 2025.
Declarațiile premierului Marcel Ciolacu: între pragmatism și impopularitate
Premierul Marcel Ciolacu a explicat că deciziile luate sunt necesare pentru a evita riscuri economice majore, precum scăderea ratingului de țară, pierderea încrederii investitorilor sau creșterea dobânzilor la împrumuturi. „Nu am de gând să fiu popular în acest mandat, ci să fiu eficient”, a declarat Ciolacu, subliniind că măsurile sunt menite să protejeze România de o eventuală recesiune.
Printre principalele obiective ale ordonanței se numără stoparea creșterii cheltuielilor publice, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB și majorarea veniturilor prin reforme fiscale. Premierul a subliniat că salariile demnitarilor vor fi înghețate, iar partidele politice vor primi cu 25% mai puține fonduri. De asemenea, în 2025, angajările la stat vor fi suspendate, iar sporurile și primele suplimentare nu vor mai fi acordate.
Măsuri fiscale drastice pentru diverse sectoare economice
Ordonanța introduce o serie de modificări fiscale semnificative. Impozitul pe dividende crește de la 8% la 10%, iar pragul pentru microîntreprinderi scade de la 500.000 de euro la 250.000 de euro. Facilitățile fiscale acordate sectoarelor IT, agricultură și construcții vor fi eliminate, ceea ce va afecta angajații care beneficiau anterior de scutiri de impozit. În plus, taxa pe stâlp revine, impunând companiilor o taxă de 1,5% pe construcțiile speciale.
Aceste măsuri au fost criticate de reprezentanții mediului de afaceri, care consideră că vor genera un impact negativ asupra creșterii economice și vor afecta competitivitatea companiilor românești. Cu toate acestea, Guvernul susține că deciziile sunt esențiale pentru a respecta angajamentele asumate față de Comisia Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Impactul asupra populației: pensii și salarii înghețate
Deciziile Guvernului vor avea consecințe directe asupra populației. Salariile bugetarilor și pensiile vor fi înghețate la nivelul lunii noiembrie 2024, iar tichetele de masă și alte beneficii vor fi eliminate, cu excepția tichetelor de creșă. Magistrații, de exemplu, vor pierde diurna specială de 2% din salariul brut. În plus, angajații instituțiilor de forță nu vor mai beneficia de ajutoare financiare la ieșirea la pensie sau retragere.
Premierul a promis că, în funcție de resursele disponibile, Guvernul va încerca să acorde sprijin financiar pensionarilor cu venituri mici și să indexeze pensiile în a doua parte a anului 2025. De asemenea, se intenționează reducerea graduală a poverii fiscale pentru salariile mici și familiile cu copii.
Critici și reacții din partea societății civile
Adoptarea Ordonanței „Trenuleț” a generat reacții negative din partea sindicatelor, organizațiilor patronale și societății civile. CES a emis un aviz nefavorabil, argumentând că eliminarea facilităților fiscale ar trebui amânată cu cel puțin trei luni pentru a permite o tranziție mai lină. În același timp, criticii susțin că măsurile vor afecta în mod disproporționat categoriile vulnerabile și vor crește inegalitățile sociale.
Pe de altă parte, susținătorii ordonanței consideră că măsurile sunt necesare pentru a asigura sustenabilitatea bugetară și pentru a evita o criză economică profundă. Guvernul susține că aceste decizii vor permite accesul continuu la fondurile europene și vor contribui la modernizarea infrastructurii și a serviciilor publice.
Viitor incert pentru economia României
Adoptarea Ordonanței „Trenuleț” marchează un moment crucial pentru politica economică a României. În timp ce Guvernul speră să stabilizeze finanțele publice și să evite o criză economică, măsurile propuse riscă să afecteze negativ nivelul de trai al populației și să provoace tensiuni sociale. Rămâne de văzut dacă aceste decizii vor produce rezultatele așteptate sau dacă vor genera noi provocări pentru economia și societatea românească.
