Pe 4 iunie 2025, la ora 10:03, publicația eBihoreanul a publicat un articol în care anunța că „o femeie de 35 de ani din Oradea” este vizată într-un dosar de evaziune fiscală și camătă. Articolul conținea detalii despre percheziție în timp ce aceasta era încă în desfășurare. La acel moment, Inspectoratul de Poliție Județean Bihor nu emisese niciun comunicat oficial.
La scurt timp după apariția articolului eBihoreanul, și alte instituții media Bihon.ro și ProTV Oradea au preluat informația. Toate menționau explicit natura presupuselor fapte și indicau că poliția a acționat „la ordinul procurorului”, fără a cita vreo sursă oficială. În lipsa unei comunicări instituționale, aceste publicații au folosit aceeași structură de titlu și conținut, ceea ce indică o posibilă sursă comună de informare înainte de finalizarea acțiunii operative.
Încălcarea Codului Penal: articolul 304
Articolul 304 din Codul Penal prevede clar că „divulgarea fără drept de informații nepublice dintr-o anchetă penală în curs se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani”. În cazul percheziției din 4 iunie, nu doar că presa a publicat înaintea comunicatului oficial, dar a oferit și date despre vârstă, localizare și presupuse fapte ale persoanei vizate. În lipsa unei inculpări sau a unui rechizitoriu, aceste date nu aveau caracter public.
Mai mult, comunicatul IPJ Bihor, semnat ulterior de comisarul-șef Alina Fărcuța, a preluat parțial formulările din presă, fără să infirme sau să investigheze proveniența scurgerii de informații. Nu a fost anunțată nicio anchetă internă privind dezvăluirea prematură a detaliilor despre mandat.
Jurjuț Cristian: agentul care „doar execută ordine”
Agentul Jurjuț Cristian, polițist în cadrul IPJ Bihor, a fost cel care a intrat în locuința familiei Talpoș în dimineața zilei de 4 iunie, în baza mandatului emis de instanță. Potrivit mărturiei verbale oferite la fața locului, el a declarat că „doar execută ordine”. Nu a oferit explicații suplimentare privind legalitatea acțiunii sau legătura directă dintre firma vizată, înregistrată în Estonia, și persoanele aflate în locuință.
Jurjuț Cristian nu este la prima acțiune în care este implicat într-un dosar cu expunere publică majoră. În ultimii ani, el a participat la mai multe acțiuni sub supravegherea polițistei Miruna Ioana Hălmăjan. În niciun caz anterior nu a fost raportată o verificare internă privind respectarea procedurilor de confidențialitate în cazul operațiunilor la care a participat.
Miruna Ioana Hălmăjan: coordonatoarea acțiunii
Ofițerul Miruna Ioana Hălmăjan, coordonatoarea percheziției, este cea care a supravegheat desfășurarea acțiunii și a aprobat executarea mandatului la domiciliul unei familii fără funcții executive în cadrul firmei Trustee Capital. Deși firma operează exclusiv în Estonia, iar mandatarul de corespondență este în București, percheziția a avut loc în Oradea, la reședința unei persoane care figurează doar ca investitor pasiv.
Hălmăjan nu a explicat în documentele oficiale motivul pentru care locația percheziției a fost Oradea, și nu București sau Estonia. Nu au fost ridicate documente, echipamente informatice sau probe contabile, ci doar două telefoane mobile. Nici până la această dată nu a fost comunicat dacă Hălmăjan a avut mandatul complet în posesie la momentul intrării în locuință sau dacă informațiile au fost transmise anterior presei.
Judecătorul Nicolae Liposchi: semnatarul mandatului
Mandatul de percheziție a fost semnat de judecătorul Nicolae Liposchi, cunoscut în plan local pentru decizii controversate în dosare cu încărcătură publică. Liposchi nu a justificat de ce a emis un mandat în ciuda celor patru hotărâri definitive ale Curții de Apel București în favoarea firmei Trustee Capital, firmă care contestase și câștigase procese împotriva BNR și AFM.
Judecătorul nu a fost întrebat public de nicio instituție media despre criteriile care au stat la baza aprobării acestei măsuri. Numele procurorului care a cerut mandatul nu a fost făcut public, iar lipsa transparenței în lanțul decizional juridic a fost completată de lipsa unei justificări privind ignorarea hotărârilor definitive deja pronunțate.
