Declarațiile lui Ionuț Moșteanu privind bugetul Apărării
Ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a tras un semnal de alarmă în legătură cu situația financiară a României, subliniind că, în anul curent, cheltuielile cu dobânzile vor depăși bugetul alocat Ministerului Apărării Naționale (MApN). În cadrul unei conferințe de presă desfășurate la Palatul Victoria, Moșteanu a declarat că România va aloca aproximativ 53 de miliarde de lei pentru dobânzi, în timp ce bugetul pentru apărare se ridică la doar 42-43 de miliarde de lei.
Compararea cheltuielilor de apărare
Ministrul a făcut o comparație între România și Polonia, care dispune de un buget de 47 de miliarde de euro pentru apărare, evidențiind astfel discrepanța semnificativă dintre cele două țări. Moșteanu a afirmat că acest aspect reflectă starea actuală a statului român și a subliniat necesitatea de a lua măsuri decisive pentru a reechilibra prioritățile financiare ale țării.
Prioritizarea investițiilor
În ceea ce privește gestionarea bugetului, Moșteanu a subliniat importanța evaluării fiecărei instituții în parte, pentru a identifica unde se pot face ajustări ale cheltuielilor. El a menționat că nu toate investițiile planificate pentru anul următor sunt necesare și că unele ar putea fi amânate pentru 2027. Această abordare este esențială pentru a asigura o utilizare eficientă a resurselor publice.
Poziția față de tăierile de venituri
Ionuț Moșteanu a respins ferm ideea de a tăia veniturile din sistemul național de apărare, argumentând că motivarea personalului militar este crucială, mai ales în contextul provocărilor de securitate cu care se confruntă România. El a menționat recentul incident cu dronele rusești și a subliniat că Ministerul de Interne se confruntă cu o creștere a provocărilor de securitate.
Colaborarea în cadrul coaliției
Ministrul a evitat să comenteze opoziția Partidului Social Democrat (PSD) față de reducerea salariilor în sectorul bugetar, dar a evidențiat că premierul Ilie Bolojan reușește să mențină o direcție corectă în gestionarea bugetului, după o perioadă de administrare deficitară. Moșteanu a recunoscut complexitatea deciziilor în cadrul coaliției formate din patru partide, fiecare având politici publice diferite, dar a reiterat angajamentul de a se concentra pe prioritățile esențiale pentru România.
