Kelemen Hunor: „Statul trebuie să se reformeze pentru a evita catastrofa FMI”
Președintele UDMR, Kelemen Hunor, a lansat un avertisment sever cu privire la necesitatea reformării statului român. Într-o intervenție televizată, acesta a subliniat că o eventuală revenire sub autoritatea Fondului Monetar Internațional (FMI) ar avea consecințe dezastruoase pentru România. Declarațiile sale vin într-un context economic global marcat de incertitudini și provocări majore.
Deficitul bugetar și creșterea economică: ținte ambițioase
Kelemen Hunor a evidențiat că reducerea deficitului bugetar la 7% este o prioritate, deși nu va fi un obiectiv ușor de atins. În același timp, liderul UDMR a exprimat speranța că România va înregistra o creștere economică de aproximativ 2-2,2% până la finalul anului. Aceste proiecții sunt însă condiționate de stabilitatea piețelor globale și de relațiile comerciale internaționale, care rămân imprevizibile.
„România este extrem de conectată la economia mondială, iar orice schimbare în comerțul global ne afectează direct. De aceea, trebuie să menținem investițiile majore și să ne adaptăm rapid la noile realități economice”, a explicat acesta.
Restructurarea statului: o necesitate urgentă
În cadrul aceleiași intervenții, Hunor a subliniat că reforma statului este inevitabilă. Procesul a început cu restructurarea ministerelor și va continua cu agențiile și alte structuri guvernamentale până la sfârșitul anului. Această schimbare este esențială pentru a face statul mai eficient și mai orientat către nevoile cetățenilor și ale mediului de afaceri.
„Statul trebuie să intre în slujba cetățeanului, nu invers. Nu firmele sau economia privată trebuie reformate, ci statul și modul în care acesta se raportează la societate”, a declarat liderul UDMR.
Reforma fiscală: un proces care necesită timp
O altă temă abordată de Kelemen Hunor a fost reforma fiscală, despre care a afirmat că nu poate fi implementată în 2025. Potrivit acestuia, o astfel de schimbare necesită o pregătire minuțioasă, dezbateri publice și un interval de adaptare de cel puțin șase luni. Cel mai devreme, o regândire a codului fiscal ar putea intra în vigoare în 2026.
„Predictibilitatea este esențială pentru mediul de afaceri și pentru cetățeni. Nu putem face schimbări fiscale de pe o zi pe alta fără să afectăm negativ economia”, a explicat acesta.
Costurile datoriei publice: o povară semnificativă
Un alt aspect îngrijorător evidențiat de Kelemen Hunor este povara datoriei publice. România plătește anual dobânzi de aproximativ 50 de miliarde de lei, ceea ce reprezintă o presiune uriașă asupra bugetului. În acest context, liderul UDMR a subliniat importanța menținerii unui deficit controlat și a unei creșteri economice care să susțină aceste cheltuieli.
FMI: un scenariu de evitat
În mod categoric, Kelemen Hunor a respins ideea unei reveniri sub autoritatea FMI, descriind acest scenariu drept „catastrofal” pentru România. El a argumentat că o astfel de situație ar limita drastic autonomia deciziilor economice și ar impune măsuri de austeritate severe, cu impact negativ asupra populației și economiei.
„Este responsabilitatea guvernului să evite această situație și să implementeze reformele necesare pentru a stabiliza economia și a reduce deficitul”, a concluzionat liderul UDMR.
