Legea bugetului de stat pe 2025, între dezbateri aprinse și decizii controversate
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea bugetului de stat pe anul 2025, alături de legea bugetului asigurărilor sociale, marcând astfel finalizarea unui proces intens dezbătut în Parlament. Decizia vine după ce plenul reunit al Parlamentului a adoptat bugetul cu 254 de voturi pentru și 192 împotrivă, în urma unor discuții care au durat peste 27 de ore în comisii și plen.
Proiectul de buget, aprobat inițial de Guvern pe 1 februarie, a suferit aproximativ 60 de modificări în comisiile de buget. Printre cele mai notabile amendamente se numără alocări suplimentare pentru Secretariatul de Stat pentru Culte, destinate personalului clerical și renovărilor de biserici, dar și eliminarea unor fonduri pentru Curtea Constituțională, destinate decontării medicamentelor pentru angajați și foști judecători pensionari.
Investiții și controverse: priorități bugetare discutabile
Un amendament semnificativ a prevăzut alocarea a peste 35 de milioane de lei pentru lucrări de intervenție la Institutul Clinic Fundeni, o decizie care subliniază nevoia acută de investiții în infrastructura sanitară. Cu toate acestea, criticii au evidențiat lipsa de coerență în prioritizarea cheltuielilor, acuzând Guvernul de alocări discreționare și populiste.
În pofida unei creșteri economice estimate la 2,5%, bugetul pe 2025 include un deficit considerabil de 7% din PIB, o cifră care stârnește îngrijorări în rândul economiștilor și politicienilor de opoziție. Aceștia au avertizat asupra riscurilor pe termen lung, inclusiv asupra sustenabilității finanțelor publice și a capacității de a atrage investiții străine.
Un buget marcat de polarizare politică
Adoptarea bugetului a evidențiat diviziunile profunde din Parlament. Opoziția a criticat vehement modul în care au fost gestionate dezbaterile, acuzând coaliția de guvernare de ignorarea amendamentelor propuse de partidele minoritare. În același timp, susținătorii bugetului au lăudat eforturile de a răspunde nevoilor urgente ale populației, în special în domenii precum sănătatea și educația.
Însă, alocările controversate pentru anumite instituții și tăierile bugetare pentru altele au generat un val de nemulțumiri. Eliminarea fondurilor pentru Curtea Constituțională a fost percepută de unii ca o decizie politică menită să sancționeze instituția pentru decizii recente considerate incomode de către guvernanți.
Perspective economice și sociale
În ciuda adoptării bugetului, rămân întrebări esențiale privind implementarea acestuia. Creșterea economică prognozată este considerată optimistă de analiști, având în vedere contextul global incert și provocările interne. De asemenea, deficitul bugetar ridicat ar putea pune presiune pe capacitatea Guvernului de a finanța proiectele promise, crescând în același timp riscul de îndatorare excesivă.
Pe plan social, bugetul promite să adreseze unele dintre cele mai stringente nevoi, dar rămâne de văzut dacă măsurile propuse vor avea un impact real asupra calității vieții cetățenilor. Alocările suplimentare pentru sănătate și culte au fost bine primite de anumite segmente ale populației, însă lipsa unor investiții majore în infrastructură și educație ridică semne de întrebare asupra viziunii strategice pe termen lung.
Concluzii fără concluzii
Adoptarea și promulgarea bugetului de stat pe 2025 marchează un moment important în politica economică a României, dar lasă în urmă o serie de controverse și incertitudini. În timp ce Guvernul susține că acest buget reflectă prioritățile naționale, criticii avertizează asupra riscurilor asociate cu un deficit ridicat și cheltuieli discutabile. Viitorul va demonstra dacă aceste decizii vor aduce stabilitate sau vor amplifica tensiunile existente.
Sursa: www.antena3.ro/politica/klaus-iohannis-a-promulgat-legea-bugetului-de-stat-pe-2025-735848.html
