Un tribut uitat: Oarba de Mureș și lecțiile ignorate ale istoriei
Într-un discurs încărcat de emoție și provocare, Lavinia Șandru, candidat PUSL la alegerile prezidențiale, a adus în prim-plan o rană deschisă din istoria României – bătălia de la Oarba de Mureș. Această confruntare din toamna anului 1944 a costat viața a peste 11.000 de soldați români, trimiși în fața mitralierelor germane fără sprijin aerian sau protecție adecvată. Monumentul ridicat în memoria lor rămâne o mărturie tăcută, dar cât de mult mai contează acest sacrificiu în conștiința colectivă?
„Ne place să vorbim despre Ardeal, dar câți dintre cei care conduc țara mai știu că aici, la Oarba de Mureș, România a plătit cu sânge pentru fiecare palmă de pământ?”, a întrebat retoric Lavinia Șandru. În fața monumentului, ea a lansat o provocare usturătoare clasei politice: „Să facem un extemporal în Parlament! Scrieți ce știți despre Oarba de Mureș! Câte foi ar rămâne goale?”
Bătălia de la Oarba de Mureș: un sacrificiu măreț, dar uitat
Între 17 septembrie și 6 octombrie 1944, Armata a 4-a Română, sub comanda generalului Gheorghe Avramescu, a fost împinsă într-un atac frontal împotriva pozițiilor germane. Fără sprijin logistic sau aerian, soldații români au fost trimiși direct în ploaia de gloanțe, iar râul Mureș a devenit martorul unei tragedii cumplite. „Se spune că pământul era îmbibat cu sânge, iar râul a devenit roșu”, a reamintit Șandru, subliniind dimensiunea masacrului.
Astăzi, câmpul de luptă este marcat de un monument, dar Lavinia Șandru avertizează că nepăsarea și ignoranța riscă să șteargă memoria acestor eroi. Într-un context geopolitic în care războiul revine în atenția publică, ea a lansat o critică dură la adresa liderilor politici care, din confortul birourilor lor, discută despre conflicte fără a înțelege adevărata natură a războiului. „Războiul nu este o strategie de campanie sau o știre de 30 de secunde la televizor! Războiul este moarte, sânge, suferință!”, a declarat ea.
O întrebare care doare: Ce facem azi pentru România?
Într-un an electoral marcat de sloganuri patriotice, Lavinia Șandru a pus o întrebare care răsună ca un ecou al trecutului: „Am plătit cu sânge pentru Ardeal. Dar ce facem azi pentru România?” Ea a subliniat că sacrificiul celor 11.000 de soldați ar trebui să fie un reper moral și istoric pentru liderii de azi, dar și pentru fiecare cetățean. „Cine își mai amintește astăzi? Cine mai respectă sacrificiul lor?”, a întrebat retoric candidata.
În timp ce discursurile politice abundă de promisiuni și declarații de loialitate față de țară, întrebarea Laviniei Șandru rămâne fără un răspuns clar. Este memoria colectivă suficient de puternică pentru a păstra vie amintirea acelor eroi? Sau nepăsarea prezentului condamnă sacrificiile trecutului la uitare?
Extemporalul moral al clasei politice
Provocarea lansată de Lavinia Șandru nu este doar pentru politicieni, ci pentru întreaga societate. Este un test al memoriei, al respectului și al responsabilității. Dacă liderii de azi nu pot răspunde la întrebarea „Ce știm despre Oarba de Mureș?”, ce speranțe mai avem pentru viitorul unei țări care își uită trecutul?
Bătălia de la Oarba de Mureș nu este doar un episod din istorie, ci o lecție despre curaj, sacrificiu și prețul libertății. Rămâne de văzut dacă cei care conduc România vor învăța această lecție sau vor continua să o ignore, lăsând paginile istoriei să devină goale, la fel ca acele foi de extemporal.
