Legea salarizării a lui Pîslaru, criticată de Ministerul Sănătății
Într-o intervenție recentă, Cseke Attila, ministrul interimar al Sănătății, a adus critici usturătoare la adresa legii salarizării propuse de Ministerul Muncii, condus de Dragoș Pîslaru. Într-un document oficial transmis Ministerului Muncii pe 20 iulie, Cseke a semnalat că prevederile legii ar putea crea inechități semnificative și ar duce la tăieri permanente ale sporurilor salariale pentru personalul medical.
Observații asupra prevederilor legii
Documentul obținut de Antena 3 CNN arată că Ministerul Sănătății consideră că noua lege plafonează sporurile în mod nedrept, fără a respecta principiile constituționale. Cseke a subliniat că restricționarea veniturilor nu este acceptabilă, cu atât mai mult cu cât Curtea Constituțională a stabilit că astfel de măsuri trebuie să fie temporare și justificate de situații de criză. În acest sens, plafonarea la 300 de lei a anumitor sporuri până la 31 decembrie 2026 este considerată problematică.
Premiile de performanță și discriminarea
Cseke a criticat și faptul că proiectul prevede ca premiile de performanță să fie acordate doar personalului didactic, ceea ce reprezintă o încălcare a principiului nediscriminării. El a solicitat ca aceste premii să fie extinse la toate categoriile de angajați din sistemul de sănătate, în condiții care țin de performanța fiecărei categorii profesionale.
Reforma sistemului de salarizare bazat pe performanță
Un aspect esențial menționat de Ministerul Sănătății este necesitatea unei reforme care să permită recompensarea diferențiată a medicilor pe baza performanței. Cseke a subliniat că acest lucru ar putea stimula competiția profesională și ar îmbunătăți calitatea actului medical. În acest context, ministerul propune instituirea unui program pilot pentru evaluarea impactului unui sistem de salarizare bazat pe performanță.
Solicitările Ministerului Sănătății
Ministerul Sănătății a solicitat o creștere a limitei pentru acordarea sporurilor de la 20% la 30% și o majorare a dreptății pentru gărzi. Dacă această reformă va fi implementată, gările efectuate în zilele de repaus sau sărbători legale ar trebui remunerate cu minimum 25% mai mult decât tariful normal, având în vedere caracterul excepțional al muncii prestate.
Addressing inequities in hazardous work conditions
Cseke a avertizat asupra riscurilor cauzate de restricțiile impuse sporurilor pentru condiții de muncă periculoase. Conform articolului 7 din lege, propunerea de limitare a numărului de angajați care pot beneficia de aceste sporuri este văzută ca o măsură care va anula orice progres în protecția muncitorilor din sănătate.
Vocea sindicatelor în procesul de reformă
Federația Solidaritatea Sanitară din România a transmis o serie de solicitări, cerând un pachet coerent și o clauză de non-regresie, care să împiedice scăderile de venituri. Ei subliniază importanța condițiilor de muncă diferențiate și a plății adecvate pentru munca consecventă. De asemenea, se cere eliminarea cotelor arbitrare de personal și o negociere reală, nu doar consultări formale.
Discuții tensionate între partide
Pe fondul acestei situații, președintele Nicușor Dan va convoca liderii fostei coaliții la Cotroceni pentru o discuție asupra formei finale a proiectului de lege. Tensiunile recente dintre partidele PNL și PSD sugerează că negocierile pentru această reformă vor fi complicate, fiecare parte având propriile interese și priorități.
Concluzie
Legea salarizării, pe cale de a fi amendată și finalizată, va necesita un consens rapid între partidele politice. Criticile din partea Ministerului Sănătății și ale sindicatelor sugerează că fără ajustări fundamentale, proiectul ar putea provoca o reacție negativă din partea celor afectați, punând în pericol stabilitatea sistemului de sănătate din România.
