Liberalii din Iași acuză PSD de ipocrizie după refuzul primarilor social-democrați de a participa la întâlnirea cu Bolojan
Premierul Ilie Bolojan s-a aflat recent la Iași pentru o discuție cu primarii din județ, întâlnire care a generat un val de reacții. Liberalilor ieșeni le-au apărut nemulțumiri, interpretând refuzul primarilor PSD de a se prezenta la întâlnire ca un act de ipocrizie. Anunțul primarilor social-democrați de a nu participa a fost făcut pe fondul unor acuzații aduse de PNL Iași, care susține că aceștia ar fi primit apeluri de amenințare din partea liderilor locali, îndemnându-i astfel să se retragă.
Un comunicat al PNL Iași afirmă că mai mulți primari PSD, care inițial confirmaseră că vor fi prezenți, au fost subsecuți de presiuni din partea partidului. În acest context, PNL Iași declarat: „Atacul concertat al social-democraților nu este despre grija pentru comunități, ci despre teama de reformă și disperarea de a pierde controlul asupra banilor publici risipiți”. Această acuzație sugerează o viziune conflictuală între cele două formațiuni politice și un sentiment latent de competiție pentru putere.
În continuare, liberalii au punctat că întâlnirea cu premierul nu avea scop politic, ci urmărea discutarea problemelor de administrație publică. „Acest protest infantil al PSD nu face decât să izoleze comunitățile pe care le reprezintă și să slăbească forța de reprezentativitate a județului nostru”, se mai menționează în comunicatul PNL.
Pe de altă parte, PSD Iași a răspuns criticând alegerea lui Ilie Bolojan de a nu invita parlamentarii partidului la discuții, lucru considerat de social-democrați ca fiind inexplicabil. Dintre aceștia, și președintele PNL Iași, Alexandru Muraru, a subliniat că boicotul primarilor PSD reprezintă o dovadă de iresponsabilitate administrativă, punând în pericol viitorul comunităților din județul Iași.
„Când refuzi dialogul cu șeful Executivului, nu îl pedepsești pe Ilie Bolojan, ci îți pedepsești propria comunitate”, a mai adăugat Muraru, îndemnând colegii din PSD să se abțină de la logica electorală perpetuă și să perceapă eficient gravitatea situației economice și politice în care se află România, mai ales în contextul reformelor necesare pentru atragerea fondurilor europene.
Astfel, tensiunile dintre cele două formațiuni politice nu fac decât să ilustreze complexitatea relațiilor în cadrul administrației locale, în special când vine vorba despre gestionarea resurselor publice și colaborarea interpartinică în beneficiul comunităților.
