Reforma statului român: între tăcere și necesitate
Premierul Marcel Ciolacu a adus în prim-plan o abordare controversată privind reforma statului român, preferând o strategie „mai silențioasă”. Aceasta implică măsuri precise, fără zgomot mediatic, dar cu un impact semnificativ asupra bugetului și structurii aparatului public. Declarațiile sale subliniază că schimbările nu trebuie să fie motivate de ură sau rivalitate, ci de o necesitate absolută, generată de disfuncționalitățile sistemului.
Într-un discurs susținut după vizita la uzina Ford Otosan din Craiova, Ciolacu a evidențiat că reducerea aparatului de stat și digitalizarea sunt esențiale pentru eficientizarea administrației. Totuși, premierul a atras atenția asupra unei tendințe periculoase din societate, aceea de a respinge schimbările atunci când acestea afectează direct individul. „Ne dorim reforme, dar la vecinul, nu la noi”, a declarat acesta, punctând o realitate amară a mentalității colective.
Restructurări bugetare fără „tam-tam”
Premierul a precizat că reducerea cheltuielilor a fost deja inițiată, menționând o scădere cu 5% a anvelopei salariale și eliminarea posturilor contractuale neesențiale. Cu toate acestea, procesul a fost gestionat fără agitație publică, în încercarea de a evita tensiunile sociale. „Nu trebuie să fie o plăcere că se fac reduceri… e o necesitate”, a explicat Ciolacu, subliniind că aceste decizii sunt menite să întărească administrația, nu să o destabilizeze.
Un exemplu concret al acestor măsuri este reducerea cu aproximativ 1.800 de posturi la nivelul aparatului central, inclusiv în Secretariatul General al Guvernului. Aceste schimbări vor fi prezentate în coaliție și vor intra în transparență decizională, conform declarațiilor premierului.
Digitalizarea – soluția mult așteptată
Un alt punct central al discursului a fost importanța digitalizării pentru modernizarea statului. Ciolacu a subliniat că eficiența administrației nu poate fi atinsă fără automatizarea proceselor, eliminând birocrația excesivă. „Nu putem rămâne să plimbăm o hârtie între cinci persoane. Toate aceste lucruri vor duce la o redimensionare a aparatului de stat”, a afirmat acesta.
În același timp, premierul a evidențiat că mediul privat are capacitatea de a absorbi forța de muncă eliberată din sectorul public, ceea ce reprezintă un avantaj în contextul restructurărilor. „Este un lucru bun și normal să o facem acum”, a concluzionat Ciolacu, pledând pentru o tranziție lină și echilibrată.
Provocările viitoare și direcția României
Marcel Ciolacu a transmis un mesaj de încredere privind viitorul țării, afirmând că România are un drum clar, orientat spre progres și adaptare la provocările globale și europene. Totuși, rămâne de văzut în ce măsură aceste reforme vor reuși să îmbunătățească funcționarea statului fără a genera nemulțumiri în rândul populației.
Într-un climat politic deja tensionat, abordarea „mai silențioasă” a premierului poate fi atât o strategie de evitare a conflictelor, cât și o încercare de a implementa schimbări cu impact real, dar fără spectacol mediatic. Rămâne însă întrebarea: cât de sustenabilă este această tăcere în fața unei societăți care cere transparență și acțiuni concrete?
