Mirabela Grădinaru: energia creativă, șansa strategică a României

Transformarea creativității în avantaj strategic, prioritatea următorilor ani pentru România

Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, a declarat luni, la masa rotundă „Creative Romania: Observator & Laborator al Ecologiilor Creative”, organizată în cadrul Romanian Creative Week X Bucharest, ediția a II-a, că principala provocare pentru România nu este lipsa creativității, ci capacitatea de a o observa, conecta și susține. Evenimentul a fost găzduit de Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”.

„Problema nu este că ne lipsește creativitatea în România, provocarea este să o observăm, să o conectăm și să-i creăm spațiul necesar pentru a o dezvolta”, a afirmat Grădinaru.

Ea a subliniat că discuția despre industriile creative este, de fapt, una despre colaborare și despre construirea de punți între domenii diferite. „Cele mai valoroase idei apar adesea la intersecția dintre perspective diferite. România are o relație profundă cu patrimoniul și tradiția sa, dar are și oameni care lucrează la limita tehnologiei și a inovației. Nu trebuie să alegem între trecut și viitor, miza noastră este să descoperim ce putem construi atunci când ne întâlnim”, a spus ea.

Potrivit acesteia, ecologiile creative reprezintă ecosisteme ale încrederii și colaborării, iar creativitatea nu se dezvoltă în izolare. „Are nevoie de conexiuni, de oameni care împărtășesc idei, de instituții care susțin această inițiativă și de comunități care încurajează experimentul și curajul de a încerca ceva nou, pentru că de multe ori ne lipsește curajul, chiar dacă mai avem inițiative”, a adăugat Grădinaru. Ea și-a exprimat speranța că prezența Administrației Prezidențiale la eveniment subliniază sprijinul pentru toate industriile creative.

Grădinaru a explicat că, în trecut, puterea unei națiuni era măsurată prin resursele pe care le deținea, dar astăzi, într-o economie bazată pe cunoaștere și inovație, avantajul competitiv este dat de capacitatea de a genera idei și de a le transforma în soluții relevante pentru societate.

„Industriile creative nu produc doar bunuri culturale, produse sau servicii, ele creează posibilități – posibilitatea unui oraș de a se reinventa, a unei comunități de a se face auzită, a unui tânăr de a-și construi viitorul aici, în România. Cred cu sinceritate că provocarea următorilor ani este să transformăm energia creativă pe care o avem într-un avantaj strategic pentru dezvoltarea țării, mai ales în era inteligenței artificiale, pentru că viitorul nu aparține doar celor care au resurse, ci celor care au imaginația, curajul și capacitatea de a transforma ideile în realitate”, a subliniat ea.

Masa rotundă, găzduită de Marlene Herberth, a pus în discuție felul în care creativitatea românească poate fi recunoscută, conectată și susținută pe termen lung. „România are nevoie să devină mai bună în a recunoaște, conecta și susține creativitatea pe care o are deja. Din practica mea, la întâlnirea dintre patrimoniu, artă contemporană și comunități, văd cât de mult depinde continuitatea unei idei de relațiile care o susțin: cine transmite cunoașterea, cine oferă spațiu pentru experiment, cine finanțează și cine deschide accesul către public”, a afirmat Herberth.

Consilierul prezidențial Valentin-Sorin Costreie a declarat că una dintre problemele României este legată de creativitate. „România are insule de creativitate deja certificate și care exportă creații. Problema este cum unim aceste mici mese rotunde într-o mare masă rotundă numită România creativă. Nu cred că o putem face decât dacă împingem lucrurile de jos, de foarte timpuriu, chiar de la educația timpurie din grădiniță și din primii ani de școală, și cultivăm ceva ce noi n-am prea cultivat”, a spus el.

Costreie a adăugat că sistemul educațional nu este croit pentru a hrăni creativitatea și că este nevoie de o schimbare de paradigmă la nivelul întregii societăți. „Trebuie să hrănim curiozitatea pe care o avem, iar copiii sunt foarte creativi și inventivi. Problema este că noi îi înregimentăm și prin această înregimentare le pierdem potențialul lor de creativitate”, a susținut el.

Consilierul prezidențial a subliniat că în România există un potențial care, atunci când este hrănit de interesul unor mentori, părinți sau modele, se poate manifesta. „Cred că trebuie să le hrănim creativitatea și să le oferim modele”, a adăugat el.

La eveniment au participat arhitectul Teodor Frolu, membru fondator al Asociației Spațiu Urban București, artistul vizual Andrei Cozlac, curatorul New Media District al RCW, Andrei Boncea, președintele Alianței Producătorilor de Film, designerul Ioana Ciolacu, președinte Romanian Fashion Council, Anca Lupeș, președinte RAW Music și fondator Mastering The Music Business, și Bogdan Trâmbaciu, director al Unității de Management a Proiectului din Ministerul Culturii.

Romanian Creative Week X Bucharest se desfășoară până pe 8 octombrie, aducând în capitală artă contemporană, modă, instalații și evenimente dedicate industriilor creative.