Niculescu discută cu Isărescu și șefii companiilor despre euro și Dacia

Premierul Luca Niculescu se întâlnește luni cu guvernatorul BNR și cu mediul de afaceri

Premierul Luca Niculescu are programate luni două întâlniri-cheie: la ora 11:00 se vede cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la sediul băncii centrale, iar de la ora 14:00 se întâlnește cu reprezentanții mediului de afaceri, la Palatul Victoria. Discuțiile au loc la o săptămână după învestirea noului Guvern, într-un context în care Executivul trebuie să pregătească bugetul pe 2027, să respecte ținta de deficit asumată și să încaseze ultimii 6,43 miliarde de euro din PNRR.

Riscuri ridicate pentru cursul leului

Vizita la BNR vine după ce banca centrală a avertizat, în minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie, că riscurile la adresa cursului leului rămân ridicate, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al deficitelor bugetar și extern încă mari și al incertitudinilor politice interne. Pe 6 octombrie, euro a atins un nou maxim istoric, de 5,3527 lei. BNR a subliniat că stabilitatea politică, continuarea corecției fiscale și atragerea fondurilor europene sunt esențiale pentru reducerea primei de risc și a costurilor de finanțare.

Presiune pe companii: insolvențe în creștere și producție redusă la Dacia

Întâlnirea cu mediul de afaceri are loc într-un moment dificil. Peste 5.250 de firme au intrat în insolvență în primele nouă luni ale anului, cu aproximativ 12% mai multe decât anul trecut și cel mai ridicat nivel din 2018 încoace, potrivit CITR. În paralel, uzina Dacia de la Mioveni a produs între ianuarie și septembrie cu 14,9% mai puține mașini decât în aceeași perioadă din 2025. Dacia a oprit producția pe 9 și 12 octombrie din cauza comenzilor reduse și a deschis un nou program de plecări voluntare, în timp ce Ministerul Economiei pregătește un set de măsuri pentru sprijinirea industriei auto.

Bugetul, prioritate majoră pentru noul Executiv

La finalul primei ședințe de Guvern, care a avut loc chiar în seara învestirii, premierul a explicat de ce consideră adoptarea bugetului o miză majoră. „Cred că unul dintre motivele pentru care această criză a luat sfârşit este şi pentru că apărea iminenţa unor probleme foarte, foarte mari în economie. Deci, să nu mă hazardez, să nu spun că nu-mi fac nicio grijă că bugetul va fi adoptat, dar este o prioritate majoră a acestui guvern şi cred că toate partidele responsabile se vor uita foarte atent la acest buget care, după cum am spus, va respecta angajamentele asumate în aşa fel încât să continuăm pe ţinta de deficit pe care ne-am propus-o, pe care ne-am asumat-o, dar în acelaşi timp relansând şi făcând ca românilor să le fie mai bine în anii care vin”, a declarat acesta. Tot atunci, premierul avertiza că România trebuie să respecte ținta de deficit asumată, în condițiile în care evaluările agențiilor de rating au fost trecute „foarte la limită”.

Banii din PNRR, o cursă contracronometru

Vineri, Luca Niculescu le-a cerut ministerelor implicate să grăbească pașii pentru ultimele plăți din PNRR, cu accent pe evaluarea cererilor de plată numărul 5 și 6 și pe rezolvarea problemelor tehnice și legislative semnalate de Comisia Europeană. Premierul a convocat o ședință specială cu miniștrii responsabili de jaloanele restante: „Avem termene foarte, foarte strânse, nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unei întârzieri, a lipsei de coordonare”.

Până acum, România a încasat din PNRR 13,27 miliarde de euro, adică aproximativ două treimi din valoarea totală a planului, iar potrivit Ministerului Finanțelor mai sunt de încasat 6,43 miliarde de euro: 2,08 miliarde din cererea de plată numărul 5, aflată deja în evaluare la Bruxelles, și 4,35 miliarde din cererea numărul 6, ultima, depusă la 30 septembrie. Decizia Comisiei Europene este așteptată până pe 20 noiembrie. Investițiile din PNRR au fost plătite până acum din bugetul de stat, urmând ca banii să fie recuperați de la Comisia Europeană, astfel că orice sumă din granturi care nu va fi validată va rămâne în sarcina bugetului național și va adânci deficitul.

Negocieri tensionate pe salarii și pensii

Săptămâna viitoare, premierul se va așeza la masa Consiliului Național Tripartit cu liderii sindicatelor și ai patronatelor. Sindicatele cer majorarea salariului minim cu 675 de lei brut, protejarea puterii de cumpărare și un calendar clar pentru noua lege a salarizării, în timp ce patronatele vor ca următoarea creștere a salariului minim să fie amânată cu cel puțin un an și calculată după o formulă predictibilă. Sindicatele din administrația publică strâng de luni de zile semnături pentru o grevă generală, iar greva din sănătate a fost doar suspendată. În paralel, Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor fac calcule pentru indexarea pensiilor de anul viitor, cu o estimare informală de 7,3%, deși procentul final nu a fost încă stabilit.