Garanții fiscale sau incertitudine? Declarațiile controversate ale Ministrului Finanțelor
Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a stârnit controverse cu afirmațiile sale recente privind posibila creștere a taxelor în 2025. Întrebat dacă Guvernul poate oferi garanții că taxele nu vor crește, răspunsul său a fost unul neașteptat: „Garanțiile sunt oferite de Cel de Sus”. Această declarație a generat reacții puternice atât din partea economiștilor, cât și a opiniei publice, ridicând semne de întrebare cu privire la predictibilitatea politicilor fiscale ale Guvernului.
Deși ministrul a încercat să liniștească situația, precizând că deficitul bugetar va fi menținut la 7% printr-un control riguros al cheltuielilor, lipsa unor soluții clare pentru eventualele șocuri economice a amplificat incertitudinea. Întrebat despre un posibil plan B în cazul unor situații neprevăzute, precum pandemia sau criza din Ucraina, Tánczos Barna a evitat să ofere detalii concrete, afirmând doar că „vom vorbi despre planul B dacă o să avem nevoie de un plan B”.
Investiții record, dar la ce cost?
Bugetul pentru 2025 include cele mai mari investiții din istoria recentă a României, cu alocări semnificative pentru autostrăzi, infrastructura rurală și educațională. Cu toate acestea, economiștii avertizează că aceste cheltuieli masive, în lipsa unor reforme structurale, ar putea duce la creșterea taxelor. Adrian Negrescu, un economist de renume, a criticat dur lipsa de predictibilitate fiscală, subliniind că TVA-ul ar putea fi majorat la 24%, ceea ce ar avea un impact sever asupra populației și mediului de afaceri.
„Când ai cheltuielile cele mai mari din ultimele decenii raportate la PIB, la ce te aștepți? Din economie nu poți aduce mai mulți bani fără reforme concrete. TVA-ul este cel mai ușor de crescut din pix, iar o astfel de decizie ar afecta direct prețurile alimentelor, produselor nealimentare și serviciilor”, a declarat Negrescu.
Promisiuni și realități
Ministrul Finanțelor a promis că nu vor mai fi luate decizii fiscale din scurt, precum cele legate de taxa pe stâlp, atâta timp cât nu vor apărea situații de forță majoră. Cu toate acestea, declarațiile sale au fost percepute ca fiind insuficiente pentru a oferi încredere mediului de afaceri și cetățenilor. Lipsa unor măsuri clare și concrete pentru reducerea deficitului bugetar și controlul cheltuielilor publice rămâne o problemă majoră.
Într-un context economic fragil, în care România se confruntă cu presiuni externe și interne, declarațiile oficialilor ar trebui să inspire încredere și stabilitate. Cu toate acestea, apelarea la „garanții divine” în loc de soluții pragmatice ridică întrebări serioase despre capacitatea Guvernului de a gestiona provocările economice viitoare.
