Predoiu, despre reforma lui Abrudean: Nu e fair-play să spui că pornim de la zero

Predoiu: „Nu e fair-play să vorbești ca și cum instituțiile ar porni de la zero”

Cătălin Predoiu, ministrul interimar al Afacerilor Interne, a reacționat după audierile din comisiile parlamentare privind reforma propusă la MAI de Mircea Abrudean, apreciind că dezbaterea trebuie să se bazeze pe date concrete, nu pe evaluări generale.

Mircea Abrudean, propus pentru portofoliul Afacerilor Interne, a primit aviz favorabil în Comisiile parlamentare reunite de apărare națională, cu 22 de voturi „pentru”, 7 „împotrivă” și 8 abțineri. „Obiectivul central al mandatului meu este restabilirea încrederii cetățenilor în capacitatea instituției de a proteja viața”, a afirmat Abrudean.

Predoiu l-a felicitat pe Abrudean pentru avizul obținut și i-a urat succes, prezentând o serie de date care, în opinia sa, oferă o perspectivă mai completă asupra subiectelor evaluate critic.

Încrederea în Poliție și în structurile MAI

În legătură cu obiectivul „restabilirii încrederii” în capacitatea MAI de a proteja cetățenii, Predoiu a arătat că datele Eurobarometrului indică o evoluție crescătoare a încrederii în Poliție: 50% în toamna anului 2023, 52% în primăvara anului 2024 și 53% în primăvara anului 2026.

Un alt Eurobarometru privind pregătirea populației pentru dezastre arată că 68% dintre români declară că au încredere în serviciile și autoritățile de urgență pentru gestionarea situațiilor de urgență. În cazul anumitor structuri, nivelul încrederii este chiar mai ridicat: pompierii se situau la 90% încredere în anul 2025.

Predoiu a menționat că aproximativ 28.000 de oameni acționează zilnic în stradă, în condițiile unui deficit de personal de aproximativ 23% și ale unor constrângeri bugetare reale.

Violența domestică și femicidul

Referitor la violența domestică, Predoiu a arătat că în primele opt luni ale anului 2026 polițiștii au intervenit în 103.477 de cazuri, cu 16,3% mai multe decât în perioada similară a anului trecut. Numărul faptelor penale înregistrate a crescut cu 26,4%.

În același timp, numărul omorurilor comise în contextul violenței domestice a scăzut de la 54 la 44, cu 18,5%. Au fost emise 13.751 de ordine de protecție provizorii, cu 46,8% mai multe, iar în 5.334 de situații a fost aplicată monitorizarea electronică a agresorului.

Predoiu a subliniat că aceste mecanisme nu s-au materializat peste noapte și că este necesar să se țină cont de munca deja făcută, fără a ignora ceea ce încă nu funcționează perfect.

Situația conducerii structurilor teritoriale

În privința așa-numitului „provizorat” la conducerea structurilor teritoriale ale Poliției Române, Predoiu a precizat că, la nivelul celor 41 de inspectorate județene și al Direcției Generale de Poliție a Municipiului București, 33 dintre cele 42 de structuri au conducerea asigurată de titulari, în urma concursurilor.

În nouă cazuri, funcțiile sunt ocupate temporar, iar pentru patru dintre acestea procedurile de concurs sunt deja în desfășurare. Rămân cinci situații în care procedurile de ocupare trebuie continuate.

Predoiu a arătat că aceste date trebuie privite în dinamica unui sistem foarte mare, care funcționează cu un deficit de personal de aproximativ 23%, iar nouă funcții ocupate temporar din 42 de structuri nu descriu un „provizorat generalizat”.

Despre reformă

În privința reformei, Predoiu a afirmat că aceasta este necesară în orice instituție mare, dar că nu este suficient să ai o viziune, ci aceasta trebuie raportată la condițiile concrete și la prioritățile operative.

El a precizat că în minister există deja un concept integrat de recalibrare instituțională, aflat de câteva luni în curs de aplicare, iar unele măsuri sunt deja în plină desfășurare. Transformările din zona digitalizării, protecția frontierei, combaterea traficului de droguri și serviciile publice au fost lansate, iar unele au fost deja finalizate.

Predoiu a menționat că reforma profundă a MAI presupune și un efort legislativ important, inclusiv înnoirea unui cadru normativ vechi de 10, 20 și, pe alocuri, chiar 30 de ani, pentru care este nevoie de o majoritate parlamentară solidă, stabilitate politică și predictibilitate legislativă.

El a arătat că necesitatea modernizării nu presupune ignorarea rezultatelor obținute prin munca a zeci de mii de angajați ai MAI, iar aceste rezultate sunt unul dintre motivele pentru care România este considerată una dintre țările sigure ale Uniunii Europene.

Ca exemplu, Predoiu a menționat că performanța MAI în materie de protecție a frontierei și combatere a migrației ilegale a fost apreciată de adjunctul Department of Homeland Security drept un „model”.