Primar din Maramureș amenință cu revolta dacă județul dispare: „Ce am în comun cu Cluj?”

Primarul din Cavnic se opune reorganizării teritoriale: „Dacă se va comasa Maramureșul, va fi revoltă”

Vladimir Petruț, primarul orașului Cavnic din județul Maramureș, a declarat miercuri că reforma administrativ-teritorială nu trebuie făcută „pe repede-înainte” și că o eventuală comasare a județului Maramureș cu alte județe ar provoca o reacție puternică din partea locuitorilor.

„Noua hartă a României am văzut-o. Mai mult decât atât, cu tot respectul, trebuie să ținem cont și de istoricul țării. Păi Țara Maramureșului a existat în 1918. Nu și-a permis niciun rege, nimeni să desființeze Maramureșul. Puteai să zici Maramureș – Satu Mare, că le comasezi, că avem lucruri în comun, dar ce am eu cu Cluj-Napoca în comun? Deci Maramureșul, cu tot respectul, dacă se va comasa Maramureșul, va fi revoltă. Maramureșul nu l-a desființat nimeni niciodată”, a afirmat edilul.

Critici la adresa reorganizării: lipsa datelor clare și riscul pentru fondurile europene

Primarul susține că o reorganizare făcută fără criterii și date clare ar putea avea consecințe negative asupra echilibrului urban-rural și asupra accesului României la fondurile europene. El a explicat că, în urma unei astfel de mișcări, raportul dintre populația rurală și cea urbană s-ar putea modifica semnificativ.

„Astăzi, România are 89,97% populație în rural și 10,3% în urban. Am avut discuții la Bruxelles și am spus foarte clar că în următorul exercițiu se dorește să se aloce mai mulți bani pe zona de urban, pentru că orașele au populat și ruralul s-a depopulat. Gândiți-vă că, în urma unei astfel de mișcări, România ar ajunge la 95% rural și 5% urban. Atunci fondurile europene vor trece pe lângă noi și oamenii vor rămâne fără venituri și fără investiții. Eu cred că trebuie stat la masa dialogului, trebuie discutat”, a declarat Vladimir Petruț.

Orașul Cavnic, vizat de retrogradarea la rangul de comună

Orașul Cavnic este unul dintre localitățile care ar putea fi retrogradate la rangul de comună în urma reformei administrative, dacă s-ar aplica criteriul anunțat de PSD, respectiv cel puțin 10.000 de locuitori pentru statutul de oraș.

Primarul a explicat că modificarea statutului administrativ ar afecta localitatea, care dispune de infrastructură de care comunele învecinate nu beneficiază. „Eu sunt înconjurat de 3 comune. Cele trei nu au nici stații de epurare, nu au stații de tratare, nu au canalizare, nu au gaze, nu au nimic. Și eu, care le am pe toate, să mă dezmembrez și să mă duc la unii dintre ei sau să mă pui la egal cu ei? Eu cred că trebuie cântărite bine aceste lucruri”, a mai spus edilul.

Contextul reformei: scenariul a 15 județe

Reacția primarului din Cavnic vine după ce Dragoș Benea, vicepreședinte PSD și coordonatorul grupului de lucru care pregătește reforma, a declarat marți, într-un interviu, că România ar putea ajunge la 15 județe, în loc de 41. Scenariul discutat în PSD ar urma modelul celor 15 Curți de Apel din sistemul judiciar.

În România funcționează 15 curți de apel civile, ale căror circumscripții teritoriale acoperă toate cele 41 de județe și municipiul București. Potrivit Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, sediile curților de apel sunt la Alba Iulia, Pitești, Bacău, Oradea, Suceava, Brașov, București, Cluj, Constanța, Craiova, Galați, Iași, Târgu Mureș, Ploiești și Timișoara. Circumscripțiile lor reunesc deja mai multe județe. De exemplu, Curtea de Apel Cluj are în circumscripție Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș și Sălaj.