Haos economic post-alegeri: Ministrul Finanțelor avertizează asupra unei „aterizări hard”
Rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale din 2025 au declanșat un val de incertitudine economică fără precedent. Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a intervenit pentru a asigura publicul că rezervele statului sunt suficiente pentru plata salariilor, pensiilor și pentru investiții. Cu toate acestea, el a subliniat că deficitul bugetar de 7% poate fi menținut doar dacă veniturile prognozate continuă să fie realizate.
Într-o declarație fermă, Barna a criticat „propaganda electorală” care, în opinia sa, agravează tensiunile economice. „Aruncarea unor cifre fără analiză sau calcul al impactului este o practică dăunătoare. Propaganda nu ajută, mai ales în aceste momente de maximă tensiune,” a declarat ministrul în cadrul Romanian Business Leaders Summit.
Impactul economic imediat: Burse în scădere și moneda națională sub presiune
Primele efecte ale incertitudinii politice s-au resimțit rapid pe piața financiară. Bursa de la București a înregistrat scăderi semnificative, cu o pierdere totală de capitalizare de aproximativ 6 miliarde de lei într-o singură zi. Companiile de stat, precum Electrica și Transgaz, au fost cele mai afectate, înregistrând scăderi de până la 4%. De asemenea, leul a fost supus unei presiuni intense pe piața interbancară, Banca Națională a României anunțând un curs istoric de peste 5 lei pentru un euro.
Valentin Tătaru, economist-șef pentru România la ING Bank, a atras atenția asupra vulnerabilității piețelor financiare în contextul unei instabilități politice accentuate. „Piața reacționează negativ la lipsa de claritate privind viitorul guvernării,” a explicat acesta.
Un avertisment dur: „Depinde de pilot și de pista de aterizare”
Ministrul Finanțelor a folosit o metaforă sugestivă pentru a descrie situația economică a țării: „Este posibilă o aterizare hard. Depinde de pilot, de cine conduce avionul, și de pista de aterizare, cât de rezilientă este economia.” În opinia sa, stabilitatea politică este esențială pentru gestionarea eficientă a crizei economice.
Barna a subliniat că deficitul actual, de 8,6%, reprezintă un punct de plecare dificil, dar nu imposibil de gestionat. „Cu un guvern stabil și măsuri rapide, situația poate fi ținută sub control. Economia României este solidă, dar necesită o conducere fermă și bine pregătită,” a adăugat acesta.
Problemele structurale ale bugetului: Cheltuieli în creștere și prioritizare dificilă
Un alt punct critic abordat de ministru a fost legat de cheltuielile de funcționare ale statului, care au crescut semnificativ în ultimul an. Salariile și pensiile au fost înghețate, iar prioritizarea plăților a devenit o sarcină esențială pentru Ministerul Finanțelor. „Asigurarea cash-flow-ului este o activitate curentă, dar tensiunile politice complică acest proces,” a explicat Barna.
În ciuda dificultăților, ministrul a menționat că veniturile din impozite, taxe și accize pentru luna aprilie au depășit așteptările, atingând peste 50 de miliarde de lei. Totuși, el a avertizat că analiza lunară a deficitului poate fi înșelătoare, din cauza fluctuațiilor dobânzilor și a cheltuielilor periodice.
Reacții politice și economice: Un peisaj volatil
Rezultatele alegerilor prezidențiale, cu George Simion pe primul loc, au generat reacții mixte. În timp ce unii investitori și economiști și-au exprimat îngrijorarea, alți actori politici, precum Nicușor Dan, au încercat să calmeze spiritele, promițând stabilitate în cazul unei victorii în turul doi.
Cu toate acestea, instabilitatea continuă să fie un factor major de risc. Scăderile bursiere, creșterea costurilor de împrumut și deprecierea monedei naționale sunt doar câteva dintre efectele care subliniază fragilitatea actuală a economiei românești.
