Proteste uriașe în Franța: ciocniri violente, s-au alăturat „vestele galbene”

Proteste masive în Franța: violențe, arestări și clădiri incendiate

Franța a fost cuprinsă de haos sâmbătă, 17 octombrie, după ce protestele împotriva costului ridicat al vieții și a subfinanțării sistemului de educație au degenerat în violențe în mai multe orașe importante, inclusiv Paris, Lyon, Marseille, Lille, Rennes și Saint-Étienne. Elevi, sindicaliști, activiști pro-climă, fermieri și membrii mișcării „Vestele Galbene” au ieșit în stradă, iar confruntările cu forțele de ordine au fost deosebit de violente.

Peste 400 de arestări și acuzații la adresa „infractorilor oportuniști”

Ministrul de Interne, Laurent Nuñez, a declarat că peste 400 de persoane au fost arestate după proteste, majoritatea fiind adulți fără legătură cu manifestațiile elevilor. Potrivit acestuia, protestele oficiale au fost deturnate de „casseurs” – „infractori oportuniști care au văzut o ocazie de a jefui și de a fura”. Nuñez a adăugat că autoritățile îi vor găsi pe aceștia și vor lua măsuri ferme, precizând totodată că statul nu intenționează să declare stare de urgență. „Condamn cu toată fermitatea violențele la care am asistat”, a spus ministrul.

Președintele Emmanuel Macron a condamnat dur violențele și a dat asigurări că cei care „au spart și jefuit” vor fi pedepsiți. La sediul Ministerului de Interne a fost convocată o nouă reuniune de criză, iar oficialii au indicat că „extrema stângă” s-ar afla în spatele incidentelor menite să provoace „degenerarea marșurilor”.

Biroul de turism din Lyon, incendiat. Primării vandalizate la Lille și Marseille

În Lyon, Biroul de turism al orașului a fost incendiat de protestatari. În Lille, manifestanții au forțat mai multe intrări în primărie, iar unii au reușit să pătrundă înăuntru, vandalizând încăperi înainte de a fugi. Confruntări violente între sute de persoane și polițiști au avut loc în centrul orașului, în marja unei manifestații dorite pașnice.

Și în Marseille, protestatarii au intrat în clădirea primăriei după ce au spart ușa cu barierele de securitate luate de pe stradă. Aceștia au strigat „Este revoluție, am cucerit Bastilia”, iar un protestatar a pictat litera „A” de la „anarhie” pe un perete înainte ca poliția să-i scoată afară. Forțele de ordine s-au poziționat în fața sediului municipalității pentru a împiedica accesul.

Violențe în Piața Republicii din Paris

În zona Pieței Republicii din centrul Parisului, marșul pașnic a degenerat în violențe. Poliția a folosit gaze lacrimogene, în timp ce protestatari mascați au aruncat cu artificii și pietre, au atacat o bancă și au jefuit un magazin sportiv. Manifestanți au pătruns și în sediul Camerei de Comerț și Industrie după ce au spart geamurile, iar în spatele clădirii au dat foc unor coșuri de gunoi, alarmând trecătorii. Scene similare au fost semnalate și în Place Bellecourt din Lyon, unde grupuri de tineri s-au încăierat cu poliția, iar protestatarii au lansat materiale pirotehnice spre oamenii legii.

Un manifestant și-ar fi pierdut o mână

La Saint-Étienne, în centrul Franței, unui manifestant i-a fost smulsă mâna de o grenadă lansată de forțele de ordine, potrivit unei surse citate de AFP. Polițiștii au fost loviți cu pietre și artificii în mai multe orașe, iar forțele de ordine au răspuns cu gaze lacrimogene și grenade.

Peste 500.000 de participanți, potrivit sindicatului CGT

Sindicatul CGT a anunțat că „peste 500.000” de francezi au participat la acțiuni și defilări organizate sâmbătă împotriva „costului ridicat al vieții”. Sindicaliștii au cerut guvernului „să înceteze reprimarea” după confruntările dintre manifestanți și forțele de ordine. „Guvernul trebuie să înceteze să reprime și să răspundă imediat revendicărilor sociale”, a transmis CGT pentru AFP. Estimările de participare în toată Franța se apropiau de 200.000 de oameni, potrivit primelor date.

Contextul mișcării „Vestele Galbene”

Mișcarea „Vestele Galbene” s-a format în 2018, în primul mandat prezidențial al lui Emmanuel Macron, după o creștere a prețurilor la combustibil. S-a evidențiat drept o mișcare populistă ce a amenințat în mod real să pună capăt președinției lui Macron, acesta fiind nevoit, la momentul respectiv, să anuleze o controversată taxă pe carburanți și să promită un pachet de măsuri sociale de urgență în valoare de peste 10 miliarde de euro.