Patru luni de criză politică: România, fără guvern cu puteri depline și fără o soluție clară la orizont
La patru luni de la demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan, România se confruntă în continuare cu o criză politică profundă, fără un deznodământ clar. De la moțiunea de cenzură din 5 mai, statul a funcționat fără un cabinet cu puteri depline, iar ultimele evoluții nu indică o rezolvare iminentă.
Conform informațiilor provenite din surse politice, președintele Nicușor Dan a înaintat informal partidelor din fosta coaliție numele unui posibil premier tehnocrat. Această propunere nu a fost însă oficializată, ceea ce sugerează că nu a reușit să întrunească sprijinul necesar pentru a asigura cele 233 de voturi cerute pentru învestirea unui nou executiv.
Cronologia unui impas politic prelungit
Demiterea Guvernului Bolojan a fost declanșată de o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România. Evenimentul a survenit după ce PSD și-a retras sprijinul politic, invocând o presupusă „prăbușire economico-socială” și lipsa dialogului în coaliție. Ulterior, miniștrii social-democrați și-au depus demisiile, iar la 5 mai, moțiunea a fost adoptată în Parlament.
De atunci, președintele Nicușor Dan a făcut două nominalizări pentru funcția de premier. Prima a fost Eugen Tomac, care și-a depus mandatul pe 14 iunie, fără a ajunge la votul din Legislativ, invocând lipsa unei atitudini constructive din partea partidelor. A doua nominalizare a fost Adrian Veștea, dar cabinetul propus de acesta a fost respins de Parlament pe 22 iunie, cu doar 189 de voturi „pentru”.
Propuneri concurente și negocieri eșuate
După eșecul din iunie, partidele au avansat propriile soluții. PSD și-a asumat guvernarea, propunându-l pe Sorin Grindeanu ca premier, în timp ce PNL, USR și UDMR au convenit asupra candidaturii europarlamentarului Siegfried Mureșan. Cu toate acestea, niciuna dintre tabere nu a reușit să demonstreze că poate întruni o majoritate parlamentară coerentă.
Președintele a declarat în mod repetat că este responsabilitatea partidelor să găsească o soluție, subliniind că nu va face o nouă nominalizare până când nu va exista certitudinea unei majorități. El a exclus varianta alegerilor anticipate, argumentând că acestea ar prelungi incertitudinea fără a aduce o schimbare semnificativă, având în vedere configurația politică actuală.
Un nou ciclu de consultări, aceleași blocaje
La începutul lunii septembrie, președintele a reluat discuțiile cu partidele, exprimându-și speranța că se va găsi o majoritate pentru un guvern stabil. Cu toate acestea, pozițiile rămân divergente. PNL a reiterat că nu va susține un guvern din care face parte PSD, în timp ce USR a exclus orice colaborare cu social-democrații. De partea cealaltă, PSD insistă să își asume guvernarea, fie printr-un cabinet minoritar, fie în jurul partidului.
În acest context tensionat, președintele a subliniat urgența rezolvării crizei, menționând că eșecurile repetate la învestire ar putea vulnerabiliza România în fața agențiilor de rating. Cu toate acestea, la patru luni de la demiterea Guvernului Bolojan, nu există încă un scenariu clar care să indice cum și când se va încheia acest impas politic.
Vrei să vezi mai des știrile Focarul în Google? Adaugă publicația la sursele tale preferate.
Adaugă la sursele preferate pe Google
