Românii din diaspora primesc, în sfârșit, cărți electronice de identitate
După șase ani de presiuni constante din partea USR, Guvernul României a decis să modifice legislația, oferind astfel românilor cu domiciliul în străinătate acces la cărți electronice de identitate. Această schimbare importantă vine ca urmare a unei ordonanțe de urgență publicate recent în transparență decizională, marcând un pas semnificativ pentru aproximativ un milion de cetățeni afectați de o discriminare legislativă de lungă durată.
Până acum, românii care și-au declarat domiciliul permanent în afara țării au fost obligați să renunțe la cartea de identitate, fiind limitați la un pașaport CRDS – un document considerat exclusiv pentru călătorii. Această situație a generat dificultăți majore, de la imposibilitatea deschiderii unui cont bancar până la limitarea drepturilor politice fundamentale, precum dreptul de a candida la alegeri.
USR: O luptă de șase ani pentru egalitate
Uniunea Salvați România a fost în fruntea acestei lupte legislative, depunând nu mai puțin de cinci inițiative pentru a corecta această inechitate. Deputatul USR Iulian Lorincz a subliniat că „de șase ani ne luptăm să facem dreptate pentru cei aproximativ un milion de români din diaspora. În sfârșit, guvernul pare să fi înțeles problema.”
În ciuda eforturilor repetate ale USR, propunerile legislative anterioare au fost respinse de guvernele succesive, care au emis puncte de vedere negative. Parlamentarii puterii au blocat în mod constant inițiativele care ar fi permis recunoașterea pașaportului CRDS ca act de identitate sau eliberarea unor cărți de identitate speciale pentru diaspora.
O problemă legislativă cu impact politic și social
Senatorul Cătălin Bochileanu, care reprezintă circumscripția Diaspora, a evidențiat absurditatea situației legislative. „Dacă aș fi cerut pașaportul CRDS, nu mi-aș fi putut depune candidatura, aceasta fiind condiționată de cartea de identitate,” a declarat acesta. Situația a fost calificată drept „inacceptabilă” și de către deputatul Radu Mihaiu, care a cerut ca România să își respecte cetățenii, indiferent de locul în care trăiesc.
Problemele cauzate de lipsa unei cărți de identitate pentru românii din diaspora nu s-au limitat doar la aspectele politice. Cetățenii afectați s-au confruntat cu dificultăți în relația cu instituțiile, inclusiv în ceea ce privește autentificarea actelor notariale sau accesul la servicii financiare de bază.
Un pas înainte, dar nu suficient
Deși publicarea ordonanței de urgență reprezintă un pas semnificativ, USR a anunțat că va monitoriza îndeaproape procesul legislativ pentru a se asigura că măsurile propuse vor fi implementate rapid și eficient. „Nu o să lăsăm lucrurile aici,” a promis deputatul Iulian Lorincz, subliniind că lupta pentru drepturile românilor din diaspora este departe de a fi încheiată.
Decizia Guvernului de a introduce cărțile electronice de identitate pentru diaspora marchează o victorie importantă pentru comunitățile românești din afara granițelor, dar și pentru democrația românească. Rămâne de văzut dacă această inițiativă va fi implementată fără alte obstacole și dacă va reuși să răspundă pe deplin nevoilor cetățenilor afectați.
